Tarifele la gaz și energie vor exploda. Câți bani pregătește Ministerul Finanțelor pentru compensarea facturilor

28 Oct. 2021, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2021, 16:13 // Actual //  bani.md

După majorarea fără precedent a prețului la gazele naturale, statele din UE pregătesc un șir de măsuri compensatorii ca populația să nu fie afectată. În România, de exemplu, s-a decis sprijinirea populației în perioada de criză oferind compensații tuturor  celor care consumă de la 20 până la 200 m3 de gaze pe lună. De asemenea, se oferă și compensații celor care consuma până la 300 kW energie electrică. Or, în Republica Moldova, Ministerul de Finanțe a propus majorarea Fondului de rezervă al Guvernului pentru asigurarea suportului consumatorilor.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul a fost elaborat în contextul declarării de către Parlamentul RM a stării de urgență pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021.

Potrivit proiectului de lege, partea de venituri a BS ar putea fi majorată cu 700 mil. lei, la 45,8 miliarde de lei din încasările la impozite și taxe. Acestea sunt preconizate, pentru anul curent, la 42,08 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor susține că principalele modificări vor interveni din încasările majorate a TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul RM (conform estimărilor, cu 125 mil. de lei), cele importate (cu 475 mil. de lei), precum și din reducerea restituirii TVA cu 100 mil. de lei.

La partea de cheltuieli se propune a fi majorată suma cu 400 mil. lei (suplinirea Fondului de intervenție a Guvernului) pentru asigurarea suportului consumatorilor în cazul majorării tarifelor la resursele energetice. În proiect este reflectată și suma îndreptată pentru majorarea capitalului social al Energocom cu 1,7 miliarde de lei.

Modificările propuse se vor solda cu micșorarea deficitului bugetar cu 300 mil. lei, la 11,8 miliarde de lei, ceea ce constituie 5,1% din PIB.

După aprobare, în condițiile stării de urgență, se preconizează punerea în aplicare a prevederilor legii din momentul publicării acesteia.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!