Serviciul Vamal regretă cazul de la Aeroport. Precizările referitor la vioara Stradivarius de milioane de euro

Servicul Vamal regretă cele întâmplate pe Aeroportul Internațional Chișinău în legătură cu violonista celebră din Moldova, Alexandra Conunova, însă menționează că nu comentează declaraţiile publice referitoare la acest caz, scrie Realitatea.md.

Într-un comunicat de presă emis de reprezentanții instituției se precizează că „apreciem calitățile profesionale ale doamnei Conunova, motiv pentru care nu s-a mediatizat de Serviciul Vamal, sub nicio formă, cazul întâmplat. În același timp, comunicăm despre faptul că funcționarii vamali au manifestat un comportament respectuos (fapt posibil de verificat prin intermediul înregistrărilor video arhivate).”

„În vederea aprecierii obiective de către societate a circumstanțelor speței, se consideră oportun de a preciza cronologic datele incidentului. În data de 22.10.2021, aproximativ la ora 16:40, în postul vamal Aeroportul Internațional Chișinău a fost redirecționată pentru control fizic vamal pasagera rutei Chișinău – Moscova, doamna Conunova. Specificăm că, în zona de control vamal, la solicitarea inspectorului vamal, nu a fost declarat niciun bun. Ulterior, pebagajul, de rând cu alte bagaje ale pasagerilor, a fost supus controlului fizic unde au fost depistate: 1. O husă în care se afla o vioară și un arcuș; 2. Certificate pentru instrumente cu coardă (vioară, violă, violoncel)”, anunță Serviciul Vamal.

Mai mult, responsabilii de la vamă mai anunță că potrivit certificatelor depistate, acestea au fost eliberate în data de 20.10.2021 de către Expertul Oficial al Ministerul Culturii și Turismului al Republicii Moldova (după reorganizare – Ministerul Culturii), unde este indicată denumirea şi specificarea ”Vioarei și Arcușului” (m.a. – datele acesteia), cu menționarea expresă a faptului că „aceasta are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova”.

„În interiorul husei, a fost depistat actul de „Expertiză a instrumentelor muzicale”, eliberat de către același expert, cu indicarea valorii vioarei – 2 200 000 Euro și a arcușului, care a fost evaluat la suma de 20 000 Euro. Menționăm că, potrivit articolului 2 lit. o) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice – valori culturale sunt obiecte care, conform determinării organului competent, constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie. La fel, potrivit articolului 9 alin. (3) din Legea în referinţă – persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală. Astfel, ţinând cont de cadrul normativ în vigoare (sus menționat) în circumstanţele respective, şi anume: 1. Depistarea unui bun nedeclarat; 2. Constatarea faptului că, potrivit certificatului eliberat de expertul autorizat de Ministerul Culturii, vioara are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova; 3. Lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii, în care urmează a fi specificat costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală; 4 .Norma legală citată ce stabilește interzicerea scoaterii valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova – , funcționarii vamali au reţinut bunul în cauză. În contextul derulării anchetei inițiate, stabilirii ulterioare și definitive de către experţii Ministerului Culturii a faptului dacă bunul respectiv reprezintă sau nu valoare culturală, implicit eliberarea autorizaţiei de către Ministerul Culturii conform normelor citate supra, inclusiv conform Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280/2011 – Serviciul Vamal asigura integritatea bunului reţinut, iar în cazul în care procurorul de caz va dispune transmiterea acestuia posesorului sau altui organ de drept pentru păstrare, în condițiile cercetării inițiate, Serviciul Vamal va executa cerințele și dispozițiile procurorului pe caz. În aceste condiții, Serviciul Vamal solicită respectuos mass-mediei și societății să analizeze și din alt aspect incidentul respectiv, or, în cazul în care exista posibilitatea/probabilitatea depistării bunului în cauză de către autoritatea vamală a Federației Ruse, în aceleași circumstanțe, problema urma să fie conturată în formulă vice-versa”, se mai menționează în nota informativă a Serviciului Vamal.

Potrivit oamenilor legii, cazul a avut loc vineri, 22 octombrie, însă responsabilii de la Serviciul Vamal nu au emis nici un comunicat de presă în acest sens. Câteva zile mai târziu, jurnaliștii de la Deschide.md au mediatizat cazul. Violonista urma să decoleze spre Federația Rusă și ar fi susținut că se deplasa într-un turneu.

Sursa citată a mai precizat că vioara Stradivarius ar fi din anul 1700 și că aceasta ar fi fost estimată la un preț de aproximativ două milioane de euro.

În cadrul anchetei, oamenii legii urmează să stabilească dacă vioara este o „Stradivarius” veritabilă, dar și cum aceasta a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.

Presa scrie că violonista Alexandra Conunova a câștigat mai multe premii la concursuri internaționale din Moscova, Singapur, Londra, fiind în același timp studentă la Universitatea de Muzică de la Hanovra, Germania.

#stradivarius #milioane de euro #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să accelereze dezvoltarea energiei verzi. Doar în primele trei luni ale anului 2026 au fost instalate noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de aproape 59 MW, iar puterea totală instalată la nivel național a depășit pentru prima dată pragul de 1 GW, ajungând la 1 039,74 MW, anunță Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Cele mai multe instalații noi apărute în acest început de an sunt centralele fotovoltaice. Acestea au adăugat peste 51 MW în primul trimestru, în timp ce turbinele eoliene au crescut cu 6 MW, iar instalațiile pe biogaz – cu încă 1,32 MW.

Datele CNED arată că energia solară domină clar piața regenerabilelor din Republica Moldova. La sfârșitul lunii martie 2026, capacitatea totală a instalațiilor fotovoltaice a ajuns la 759,79 MW, ceea ce reprezintă 73% din întreaga capacitate verde instalată în țară. Energia eoliană ocupă locul doi, cu 254,72 MW sau 24% din total.

Capacitățile pe biogaz au ajuns la 8,48 MW, iar hidrocentralele însumează 16,75 MW, ambele tehnologii având împreună doar 3% din totalul energiei regenerabile instalate în Republica Moldova.

Creșterea este spectaculoasă comparativ cu anii precedenți. Dacă în 2018 Republica Moldova avea puțin peste 61 MW instalați din surse regenerabile, în mai puțin de opt ani capacitatea s-a majorat de aproape 17 ori, depășind acum 1 000 MW.

Autoritățile explică această evoluție prin extinderea mecanismelor de sprijin și interesul tot mai mare al populației și investitorilor pentru energia verde. La sfârșitul lunii martie 2026 erau înregistrați 9.220 de prosumatori – persoane sau companii care își produc propria energie și livrează surplusul în rețea.

Dintre aceștia, peste 5 000 utilizează sistemul de contorizare netă, iar alți peste 4 100 beneficiază de mecanismul de facturare netă. Împreună, acești prosumatori au instalat o capacitate de 206,14 MW, adică circa 20% din totalul capacităților regenerabile existente în țară.

În paralel, 157,34 MW au fost instalați prin mecanismul de sprijin „tarif fix”, iar alte 60 MW prin sistemul „preț fix”. Alte 33,24 MW provin din proiecte dezvoltate în baza vechii Legi privind energia regenerabilă.

În total, aproape jumătate din capacitățile regenerabile existente în Republica Moldova, circa 453 MW, au fost instalate prin mecanisme de sprijin oferite de stat.

Totodată, tot mai mulți producători aleg să vândă energia direct pe piața liberă, fără scheme de suport. Capacitatea totală a producătorilor activi pe piața liberă a ajuns la 583 MW, adică 56% din întreaga energie regenerabilă instalată în țară. Cea mai mare parte aparține centralelor fotovoltaice și parcurilor eoliene.

Specialiștii spun că această tendință arată că investițiile în energia regenerabilă au devenit profitabile și tot mai atractive pentru mediul de afaceri, în condițiile unui cadru de reglementare mai stabil și al costurilor ridicate la energia convențională.