Josep Borrell: Gazul este o marfă, nu poate fi folosit drept o armă geopolitică

Vedem încercări din partea Gazprom de a pune presiune politică în schimbul scăderii prețului la gaz. Sunte de acord cu dna prim-ministră în legătură cu importanța consolidării rezilienței împotriva oricăror eforturi de către părți terțe de utiliza energia ca o armă geopolitică. Gazele reprezintă o marfă care pot fi cumpărate, vândute, dar nu pot fi folosite ca arma geopolitică. Suntem gata să susținem Moldova pentru a ieșit din criza, scrie Realitatea.md.

Declarația aparține Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședintele Josep Borrell, în contextul crizei gazelor naturale din Republica Moldova.

Amintim că Financial Times a scris că în cadrul negocierilor, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE. De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

De asemenea, miercuri, 27 octombrie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Republica Moldova va beneficia de un suport de 60 de milioane de euro pentru a depăși mai ușor criza gazelor naturale în care se află. Asistența nerambursabilă a fost oferită ca urmare a unui dialog constant al autorităților moldovenești cu Uniunea Europeană, anunță Guvernul Republicii Moldova.

#Josep Borrell #jocuri geopolitice #produs #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.