Șantajul gazelor. Tănase: N-am fi fost la cheremul Gazprom, dacă n-am fi cedat presiunilor din 2012

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că situația cu criza gazelor prin care trece, în prezent, Republica Moldova s-a mai repetat în anul 2012. La acea vreme Moscova șantaja Chișinăul să renunțe implementarea pachetului energetic III în schimbul reducerii de 30% pentru gazul livrat.

FT scrie că Gazprom a propus oficialilor moldoveni că vor reduce prețul la gazele naturale dacă Chișinăul este pregătit să „adapteze” Acordul de liber schimb cu UE”, spune Tănase, care se întreabă: Ce înseamnă de fapt această „adaptare”?

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Gazprom cere ca Moldova să amâne implementarea Pachetul III Energetic, în domeniul pieței energetice, care prevede liberalizarea pieței gazelor.

Exact ca și acum, în 2012, Rusia șantaja Republica Moldova, dacă vrea să obțină o reducere de 30% la prețul gazului importat de la Gazprom, trebuie să renunțe la implementarea pachetului 3 energetic. Rusia era deranjata de p. 9 al Directivei, care prevede separarea activităților de transport de cele de furnizare și distribuție a gazelor naturale”, a mai spus Tănase.

Din motive neclare – a opinat Alexandru Tănase – la acea dată Moldova a cedat șantajului, amânând transpunerea și implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Mai mult ca atât, i-au convins și pe europeni să-i sprijine în acest demers.

Este o lecție buna de învățat. Dacă n-am fi făcut aceste jocuri atunci, astăzi nu ne-am fi pomenit cu toții în situația de dependență totala de Gazprom (citește Federația Rusă)”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

Publicația britanică Financial Times scria, la 27 octombrie, că Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Energocom anunță că DXT și PGNiG au câștigat licitația. DXT Commodities – o companie internațională care este lider pe piața angro de gaz și energie, dar și compania poloneză PGNiG vor furniza astăzi gaze naturale Republicii Moldova.

#Tănase #șantaj #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.