Șantajul gazelor. Tănase: N-am fi fost la cheremul Gazprom, dacă n-am fi cedat presiunilor din 2012

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că situația cu criza gazelor prin care trece, în prezent, Republica Moldova s-a mai repetat în anul 2012. La acea vreme Moscova șantaja Chișinăul să renunțe implementarea pachetului energetic III în schimbul reducerii de 30% pentru gazul livrat.

FT scrie că Gazprom a propus oficialilor moldoveni că vor reduce prețul la gazele naturale dacă Chișinăul este pregătit să „adapteze” Acordul de liber schimb cu UE”, spune Tănase, care se întreabă: Ce înseamnă de fapt această „adaptare”?

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Gazprom cere ca Moldova să amâne implementarea Pachetul III Energetic, în domeniul pieței energetice, care prevede liberalizarea pieței gazelor.

Exact ca și acum, în 2012, Rusia șantaja Republica Moldova, dacă vrea să obțină o reducere de 30% la prețul gazului importat de la Gazprom, trebuie să renunțe la implementarea pachetului 3 energetic. Rusia era deranjata de p. 9 al Directivei, care prevede separarea activităților de transport de cele de furnizare și distribuție a gazelor naturale”, a mai spus Tănase.

Din motive neclare – a opinat Alexandru Tănase – la acea dată Moldova a cedat șantajului, amânând transpunerea și implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Mai mult ca atât, i-au convins și pe europeni să-i sprijine în acest demers.

Este o lecție buna de învățat. Dacă n-am fi făcut aceste jocuri atunci, astăzi nu ne-am fi pomenit cu toții în situația de dependență totala de Gazprom (citește Federația Rusă)”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

Publicația britanică Financial Times scria, la 27 octombrie, că Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Energocom anunță că DXT și PGNiG au câștigat licitația. DXT Commodities – o companie internațională care este lider pe piața angro de gaz și energie, dar și compania poloneză PGNiG vor furniza astăzi gaze naturale Republicii Moldova.

#Tănase #șantaj #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.