Dragoș Tudorache: UE nu va abandona Republica Moldova în această iarnă. Va acorda sprijin financiar și expertiză

Uniunea Europeană pregătește o nouă asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, însă deocamdată nu se știe care va fi componenta de grant și care va fi cea de împrumut. O spune raportorul pentru Republica Moldova din Parlamentul European, Dragoș Tudorache. Potrivit oficialului, Bruxelles-ul nu va abandona Republica Moldova în această iarnă, acordându-i sprijin financiar și expertiză în vederea depășirii crizei energetice, transmite IPN.

Europarlamentarul român, Dragoș Tudorache, spune că Uniunea Europeană examinează acum soluții pe termen mediu și lung pentru a ajuta Republica Moldova să-și diversifice sursele de alimentare cu gaze naturale și să învețe să gestioneze eficient astfel de crize energetice.

„Și aici Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova, mă refer la expertiză, ca să învețe să joace pe piața liberă a gazelor. Deja sunt experți europeni care au intrat în contact cu omologii lor din Republica Moldova pentru a ajuta cu expertiză. Și bineînțeles, găsirea unor soluții de stocare. Orice țară care folosește gazul are nevoie de capacitate de stocare, tocmai pentru a trece peste perioadele dificile prin care trece Moldova acum”, a spus europarlamentarul în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De asemenea, oficialul spune că soluția pe termen scurt pe care Uniunea Europeană o poate oferi Republicii Moldova este alocarea fondurilor, astfel încât țara noastră să procure, până la identificarea unui consens cu Gazprom, gaze naturale de pe piața internațională și să ajute cetățenii să facă față facturilor mari.

„Negocierile sunt avansate și pentru o nouă asistență macrofinanciară, se discută cât din această asistență să fie grant și cât împrumut. Pentru că este clar că aceste 60 de milioane nu acoperă nici pe departe nevoia Republicii Moldova de a trece peste iarnă. În România suntem într-o plină criză politică ce face ca dialogul dintre cele două guverne să nu se bazeze pe niște piloni foarte solizi, dar Guvernul interimar de la București este angajat și au avut loc discuții serioase pentru găsirea unor soluții. Nici România nu stă foarte bine la capitolul stocuri, însă și România trebuie să depună efort pentru a ajuta Republica Moldova, folosind gazoductul care, iată, a devenit complet funcțional”, a punctat Tudorache.

Recent, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova asistență financiară neramburasabilă în valoare de 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.

#sprijin financiar #criza gazelor #expertiza #Republica Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.