Veaceslav Platon, citat la Procuratura Anticorupție. Este învinuit pentru un atac raider asupra MAIB

29 Oct. 2021, 09:29
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
29 Oct. 2021, 09:29 // Slider //  MD Bani

Procuratura Anticorupție anunță că l-au citat pe Veaceslav Platon să se prezinte la sediul PA pentru data de 2 noiembrie 2021 în vederea înaintării acuzării. Învinuirile au loc în contextul unui atac raider asupra băncii BC „Moldova-Agroindbank” SA.
Comunicatul emis de PA, scrie Realitatea.md.

„Având în vedere interesul public sporit în raport cu investigațiile cu privire la acțiunile întreprinse de către unele persoane în perioada anilor 2011-2015 în vederea preluării controlului asupra instituției financiare BC „Moldova-Agroindbank” SA și gestionarea acestei instituții în beneficiul unui grup criminal organizat, comunicăm că investigațiile respective se referă la fapte ce se încadrează juridic conform prevederilor art. 190 alin. (5) Cod penal (Escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari) și art. 243 alin. (3) lit.b) Cod penal (Spălarea banilor în proporții deosebit de mari). În cadrul investigațiilor efectuate s-a constatat că, în scopul implementării planului infracțional, făptuitorii folosind documente false și mijloace financiare provenite din „Laundromatul rusesc” au organizat înregistrarea unor tranzacții în lipsa voinței proprietarilor legali sau a succesorilor acestora, ceea ce le-a permis de a obține un pachet de 28051 de acțiuni al BC „Moldova-Agroindbank” SA, în valoare totală de 28 milioane lei. Conform probelor administrate în cauza penală, procurorii au constatat că, ulterior obținerii pachetului de acțiuni, făptuitorii pentru a deghiza originea ilicită a hârtiilor de valoare sustrase, au tranzacționat acțiunile sustrase către companiile nerezidente al căror beneficiar real era Platon Veaceslav. În perioada 2011-2015, făptuitorii au dobândit 43,11% din acțiunile BC ,,Moldova-Agroindbank” SA care erau deținute de o serie de companii în marea majoritate nerezidenți, beneficiar real al cărora a devenit Platon Veaceslav, ceea ce i-a permis ultimului să preia controlul asupra acestei instituții financiare pe o anumită perioadă”, anunță PA.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova. După mai bine de 7 ani de la pornirea urmăririi penale, organizatorii schemei nu au ajuns în fața justiției.

Deși în ancheta din Federația Rusă care se desfășura în paralel cu cea de la noi a fost finalizată acum un an și s-a lăsat cu mandate de arest pe numele lui Veaceslav Platon și a fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, care figurează ca organizatori ai operațiunii, dar și cu condamnarea Elenei Platon, sora primului, cea din țară nu a ajuns la o finalitate.

Realitatea Live

19 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 08:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova reușește să exporte de aproape trei ori mai mult vin decât România, deși are o producție mai redusă. Diferența este explicată prin strategia de promovare externă, poziționarea pe segmente premium și folosirea unui brand de țară unitar, care facilitează accesul producătorilor moldoveni pe piețele internaționale.

Anul trecut, Republica Moldova a exportat peste 117,5 milioane de litri de vinuri, inclusiv vermuturi, în valoare de peste 158 de milioane de dolari. Chiar dacă volumul total al exporturilor a fost în scădere, prețul mediu de vânzare a crescut, ceea ce indică o orientare tot mai accentuată spre produse cu valoare adăugată mai mare.

Directorul general al Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, spune că strategia Republicii Moldova este construită pe două direcții: vinurile premium sunt promovate în piețele dezvoltate, în special în Europa, iar volumele mari din segmentul economic sunt orientate spre piețele tradiționale sau spre exporturile în vrac.

„Strategia se axează pe orientarea către segmentele premium în regiunile dezvoltate, în mare parte Europa, în timp ce volumul mare din segmentul economic este orientat pe piețele tradiționale sau cele de vrac”, explică Ștefan Iamandi.

Un rol important îl joacă și brandul de țară, care permite producătorilor moldoveni să intre pe piețele externe sub o identitate comună. Potrivit reprezentanților sectorului, acesta reduce costurile individuale de promovare, creează un context geografic clar pentru cumpărători și facilitează accesul la discuții comerciale și instituționale la nivel înalt.

Prin comparație, exporturile de vin ale României s-au ridicat anul trecut la aproape 40 de milioane de euro, de aproape trei ori mai puțin decât valoarea exporturilor realizate de Republica Moldova.

Diferența este vizibilă și în structura exporturilor. Vinurile îmbuteliate generează aproximativ 60% din valoarea exporturilor moldovenești, ceea ce arată o orientare spre produse cu marje mai mari și o prezență mai puternică pe rafturile piețelor externe.

În timp ce Republica Moldova încearcă să-și consolideze imaginea de producător de vin premium, România continuă să se confrunte pe multe piețe externe cu percepția de „vin ieftin”, ceea ce limitează capacitatea producătorilor de a obține prețuri mai mari și de a urca spre segmentele superioare ale pieței.