„Spălătoria rusească”. Moscova cere extrădarea lui Platon. Chișinăul pune piciorul în prag

Procuratura Republicii Moldova a refuzat, Federației Ruse, extrădarea lui Veaceslav Platon, numit și raiderul nr. 1 din CSI. Extrădarea lui Palton, a fost cerută pe cazul „spălătoriei rusești” în sumă de jumătate de miliard de ruble rusești sau echivalentul a 20 de miliarde USD, potrivit informațiilor Ministerului de Interne din Federația Rusă, citate de interfax.ru.

„Solicitările pe numele lui Renato Usatîi și Vladimir Plahotniuc au rămas fără răspuns”, se mai spune in informația Ministerului de Interne, care susține că Plahotniuc, Platon și Usatîi sunt cetățeni ai Federației Ruse și ai Republicii Moldova.

În cazul extrădării, potrivit legislației penale a Federației Ruse, învinuiții riscă închisoare până la 20 de ani.

Cazul spălărilor de bani din Federația Rusă

În perioada iunie 2013 până la sfârșitul anului 2014, proprietarul băncii moldovenești Moldindconbank Veceslav Platon, împreună cu prim-vicepreședintele și liderul Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, precum și cu Alexander Korkin, cu afaceri în sectorul bancar, au elaborat un mecanism de retragere a banilor clienților din sistemul financiar a Federației Ruse.

Pentru a-și pune în aplicare planurile, aceștia l-au atras și pe Usatîi, cu resurse financiare și politice. Proprietarii mai multor bănci rusești, Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin, și-au pus la dispoziție instituțiile financiare pentru operațiunea de spălare de bani. De asemenea, au fost atrași și șefii trezoreriei băncilor Rinat Yusupov și Venera Sharipova, precum și avocații Alexey Sobolev și Lev Pakhomov. Aceștia cooperau cu directorul trezoreriei Moldindconbank, Elena Platon. Iar cu ajutorul unor documente fictive de control valutar au asigurat transferul zilnic a sute de milioane de dolari și euro în conturile bancare ale unui nerezident Moldindconbank.

Pe acest caz a fost pornită o urmărire penală în Federația Rusă. Plahotniuc și Platon au fost anunțați în căutare internațională, iar instanța a emis mandat de arest pe numele acestora.

Plahotniuc

Oligarhul Vladimir Plahotniuc om de afaceri, fost președinte al Partidului Democrat din Moldova (PDM), fost deputat este considerat cel mai bogat om din țară.

Împotriva lui Plahotniuc au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia. În decembrie 2017. Comitetulu de Investigații l-a acuzat că a creat un grup infracțional pentru a pregăti un atentat la viața oponentului politic Renato Usatîi. Pe numele lui Pahotniuc a fost emis un mandat de arest.

Usatîi

Renato Usatîi este politician, om de afaceri, președinte al Partidul Nostru. Din 2015 până în 2018 – primarul celui de-al doilea cel mai populat oraș din Moldova, Bălți. A plecat la Moscova în august 2016, după ce autoritățile i-au deschis dosare penale și au încercat să-l treacă pe lista de urmărire internațională. În februarie 2018 a demisionat din funcția de primar al municipiului Bălți. La sfârșitul anului 2018, a părăsit Rusia, susținând că președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, încerca să organizeze persecuții împotriva lui în Rusia. Usatîi a locuit în Germania câteva luni, după care ar fi plecat în România. După schimbarea puterii în Moldova, el a anunțat că se va întoarce imediat în patria sa. Procuratura Republicii Moldova, după un lung interogatoriu, a anulat mandatul de arestare a acestuia.

#extrădare #acuzatii #laundromat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.

#consum #vin #SUA