Cifre care dor! Aproape 1 din 5 copii, în sărăcie extremă

10 Oct. 2025, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2025, 15:17 // Actual //  Ursu Victor

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”

În 2024, 26,8% din gospodăriile Moldovei au copii (în scădere de la 28,1% în 2023), iar 51,1% dintre acestea sunt în mediul urban. Predomină gospodăriile cu un singur copil (48,4%), urmate de cele cu doi copii (37,3%) și de cele cu trei sau mai mulți (14,3%). În rural, ponderea familiilor numeroase este mult mai mare: 21,0% au trei copii sau mai mulți (față de 7,9% în urban). Tipologic, cuplurile cu copii reprezintă 61,5% din total, gospodăriile monoparentale — 10,5%, iar „alte gospodării cu copii” (mai multe nuclee familiale) — 27,9%. Mărimea medie a unei gospodării cu copii este de 3,9 persoane (urban 3,6, rural 4,1).

Profilul de bunăstare evidențiază polarizarea: 25,9% dintre gospodăriile cu copii se regăsesc în cea mai săracă quintilă (Q1), doar 18,2% în Q5. În urban, ponderea familiilor cu copii crește odată cu bunăstarea (de la 10,9% în Q1 la 31,3% în Q5), în timp ce în rural tendința este inversă (41,5% dintre gospodăriile rurale cu copii sunt în Q1; doar 4,6% în Q5). Fenomenul migrației lovește mai tare familiile cu copii: 16,0% dintre acestea au cel puțin un membru plecat peste hotare (rural 22,7%, urban 9,6%), iar rata sărăciei pentru copiii cu părinți plecați urcă la 36,5% (față de 33,1% pentru cei cu părinți prezenți).

Veniturile gospodăriilor cu copii sunt semnificativ mai mici decât ale celor fără copii: 4.597 lei/persoană/lună vs 5.877 lei, media națională fiind 5.284 lei. Structura veniturilor la familiile cu copii: 62,4% salarii, 13,2% transferuri din străinătate, 9,3% prestații sociale, 6,5% activitate non-agricolă, 4,9% activitate agricolă. Diferențele de mediu sunt puternice: în urban, salariile generează 71,1% din venituri; în rural — doar 48,4%, agricultura urcând la 12,4%. Numărul de copii apasă direct pe buget: o familie cu 1 copil are, în medie, 5.601 lei/persoană/lună, în timp ce o familie cu 3+ copii coboară la 2.908 lei. Cele mai mici venituri pe tip de gospodărie apar la monoparentale (4.167 lei/persoană/lună). Inegalitatea e accentuată: în Q1, venitul este de 2.656 lei, de 3,2 ori mai mic decât în Q5.

Riscul de sărăcie crește cu mărimea familiei: rata sărăciei este 22,2% pentru copiii din gospodăriile cu 1 copil, 28,4% la 2 copii și 53,3% la 3+ copii. După tip, sărăcia e mai ridicată în gospodăriile cu mai multe nuclee (41,1%), urmate de monoparentale (29,2%) și cupluri (31,4%). Ocuparea părinților contează decisiv: cu ambii părinți salariați, sărăcia copiilor coboară la 18,2%; dacă doar un părinte e salariat, urcă la 29,2%; ajunge la 51,0% când cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu.

Prestațiile sociale atenuează riscul: fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi 38,5% (cu 4,9 p.p. peste situația curentă). Pensiile reduc sărăcia cu 4,8 p.p., iar indemnizațiile + ajutorul social împreună — cu 5,2 p.p.. Din totalul prestațiilor pentru gospodăriile cu copii, 55% sunt de asistență socială, 45% de asigurări sociale; ponderea asistenței sociale crește puternic odată cu numărul de copii (de la 42,1% la 81,7% în cazul familiilor cu 3+).

Sărăcia multidimensională adâncește decalajele: incidență (H) 37,5%, intensitate (A) 47,4%, ISM 0,178. În rural, ISM 0,279 (incidență 58,4%), de aproape cinci ori peste urban (ISM 0,060, incidență 13,2%). Cele mai frecvente deprivări la copiii săraci multidimensional: sanitație (neconectare la canalizare) 34,7%, combustibili poluanți pentru încălzire 32,4%, lipsa asigurării medicale 30,4%; la polul opus, lipsurile privind accesul la servicii medicale sunt raportate la 0,6%. În funcție de mărimea familiei, ISM urcă de la 0,130 (1 copil) la 0,286 (3+ copii). Suprapunerea sărăciei: 21,4% dintre copii sunt săraci și monetar, și multidimensional; 12,3% — doar monetar; 16,1% — doar multidimensional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!