Cifre care dor! Aproape 1 din 5 copii, în sărăcie extremă

10 Oct. 2025, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2025, 15:17 // Actual //  Ursu Victor

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”

În 2024, 26,8% din gospodăriile Moldovei au copii (în scădere de la 28,1% în 2023), iar 51,1% dintre acestea sunt în mediul urban. Predomină gospodăriile cu un singur copil (48,4%), urmate de cele cu doi copii (37,3%) și de cele cu trei sau mai mulți (14,3%). În rural, ponderea familiilor numeroase este mult mai mare: 21,0% au trei copii sau mai mulți (față de 7,9% în urban). Tipologic, cuplurile cu copii reprezintă 61,5% din total, gospodăriile monoparentale — 10,5%, iar „alte gospodării cu copii” (mai multe nuclee familiale) — 27,9%. Mărimea medie a unei gospodării cu copii este de 3,9 persoane (urban 3,6, rural 4,1).

Profilul de bunăstare evidențiază polarizarea: 25,9% dintre gospodăriile cu copii se regăsesc în cea mai săracă quintilă (Q1), doar 18,2% în Q5. În urban, ponderea familiilor cu copii crește odată cu bunăstarea (de la 10,9% în Q1 la 31,3% în Q5), în timp ce în rural tendința este inversă (41,5% dintre gospodăriile rurale cu copii sunt în Q1; doar 4,6% în Q5). Fenomenul migrației lovește mai tare familiile cu copii: 16,0% dintre acestea au cel puțin un membru plecat peste hotare (rural 22,7%, urban 9,6%), iar rata sărăciei pentru copiii cu părinți plecați urcă la 36,5% (față de 33,1% pentru cei cu părinți prezenți).

Veniturile gospodăriilor cu copii sunt semnificativ mai mici decât ale celor fără copii: 4.597 lei/persoană/lună vs 5.877 lei, media națională fiind 5.284 lei. Structura veniturilor la familiile cu copii: 62,4% salarii, 13,2% transferuri din străinătate, 9,3% prestații sociale, 6,5% activitate non-agricolă, 4,9% activitate agricolă. Diferențele de mediu sunt puternice: în urban, salariile generează 71,1% din venituri; în rural — doar 48,4%, agricultura urcând la 12,4%. Numărul de copii apasă direct pe buget: o familie cu 1 copil are, în medie, 5.601 lei/persoană/lună, în timp ce o familie cu 3+ copii coboară la 2.908 lei. Cele mai mici venituri pe tip de gospodărie apar la monoparentale (4.167 lei/persoană/lună). Inegalitatea e accentuată: în Q1, venitul este de 2.656 lei, de 3,2 ori mai mic decât în Q5.

Riscul de sărăcie crește cu mărimea familiei: rata sărăciei este 22,2% pentru copiii din gospodăriile cu 1 copil, 28,4% la 2 copii și 53,3% la 3+ copii. După tip, sărăcia e mai ridicată în gospodăriile cu mai multe nuclee (41,1%), urmate de monoparentale (29,2%) și cupluri (31,4%). Ocuparea părinților contează decisiv: cu ambii părinți salariați, sărăcia copiilor coboară la 18,2%; dacă doar un părinte e salariat, urcă la 29,2%; ajunge la 51,0% când cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu.

Prestațiile sociale atenuează riscul: fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi 38,5% (cu 4,9 p.p. peste situația curentă). Pensiile reduc sărăcia cu 4,8 p.p., iar indemnizațiile + ajutorul social împreună — cu 5,2 p.p.. Din totalul prestațiilor pentru gospodăriile cu copii, 55% sunt de asistență socială, 45% de asigurări sociale; ponderea asistenței sociale crește puternic odată cu numărul de copii (de la 42,1% la 81,7% în cazul familiilor cu 3+).

Sărăcia multidimensională adâncește decalajele: incidență (H) 37,5%, intensitate (A) 47,4%, ISM 0,178. În rural, ISM 0,279 (incidență 58,4%), de aproape cinci ori peste urban (ISM 0,060, incidență 13,2%). Cele mai frecvente deprivări la copiii săraci multidimensional: sanitație (neconectare la canalizare) 34,7%, combustibili poluanți pentru încălzire 32,4%, lipsa asigurării medicale 30,4%; la polul opus, lipsurile privind accesul la servicii medicale sunt raportate la 0,6%. În funcție de mărimea familiei, ISM urcă de la 0,130 (1 copil) la 0,286 (3+ copii). Suprapunerea sărăciei: 21,4% dintre copii sunt săraci și monetar, și multidimensional; 12,3% — doar monetar; 16,1% — doar multidimensional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.