Cifre care dor! Aproape 1 din 5 copii, în sărăcie extremă

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”

În 2024, 26,8% din gospodăriile Moldovei au copii (în scădere de la 28,1% în 2023), iar 51,1% dintre acestea sunt în mediul urban. Predomină gospodăriile cu un singur copil (48,4%), urmate de cele cu doi copii (37,3%) și de cele cu trei sau mai mulți (14,3%). În rural, ponderea familiilor numeroase este mult mai mare: 21,0% au trei copii sau mai mulți (față de 7,9% în urban). Tipologic, cuplurile cu copii reprezintă 61,5% din total, gospodăriile monoparentale — 10,5%, iar „alte gospodării cu copii” (mai multe nuclee familiale) — 27,9%. Mărimea medie a unei gospodării cu copii este de 3,9 persoane (urban 3,6, rural 4,1).

Profilul de bunăstare evidențiază polarizarea: 25,9% dintre gospodăriile cu copii se regăsesc în cea mai săracă quintilă (Q1), doar 18,2% în Q5. În urban, ponderea familiilor cu copii crește odată cu bunăstarea (de la 10,9% în Q1 la 31,3% în Q5), în timp ce în rural tendința este inversă (41,5% dintre gospodăriile rurale cu copii sunt în Q1; doar 4,6% în Q5). Fenomenul migrației lovește mai tare familiile cu copii: 16,0% dintre acestea au cel puțin un membru plecat peste hotare (rural 22,7%, urban 9,6%), iar rata sărăciei pentru copiii cu părinți plecați urcă la 36,5% (față de 33,1% pentru cei cu părinți prezenți).

Veniturile gospodăriilor cu copii sunt semnificativ mai mici decât ale celor fără copii: 4.597 lei/persoană/lună vs 5.877 lei, media națională fiind 5.284 lei. Structura veniturilor la familiile cu copii: 62,4% salarii, 13,2% transferuri din străinătate, 9,3% prestații sociale, 6,5% activitate non-agricolă, 4,9% activitate agricolă. Diferențele de mediu sunt puternice: în urban, salariile generează 71,1% din venituri; în rural — doar 48,4%, agricultura urcând la 12,4%. Numărul de copii apasă direct pe buget: o familie cu 1 copil are, în medie, 5.601 lei/persoană/lună, în timp ce o familie cu 3+ copii coboară la 2.908 lei. Cele mai mici venituri pe tip de gospodărie apar la monoparentale (4.167 lei/persoană/lună). Inegalitatea e accentuată: în Q1, venitul este de 2.656 lei, de 3,2 ori mai mic decât în Q5.

Riscul de sărăcie crește cu mărimea familiei: rata sărăciei este 22,2% pentru copiii din gospodăriile cu 1 copil, 28,4% la 2 copii și 53,3% la 3+ copii. După tip, sărăcia e mai ridicată în gospodăriile cu mai multe nuclee (41,1%), urmate de monoparentale (29,2%) și cupluri (31,4%). Ocuparea părinților contează decisiv: cu ambii părinți salariați, sărăcia copiilor coboară la 18,2%; dacă doar un părinte e salariat, urcă la 29,2%; ajunge la 51,0% când cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu.

Prestațiile sociale atenuează riscul: fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi 38,5% (cu 4,9 p.p. peste situația curentă). Pensiile reduc sărăcia cu 4,8 p.p., iar indemnizațiile + ajutorul social împreună — cu 5,2 p.p.. Din totalul prestațiilor pentru gospodăriile cu copii, 55% sunt de asistență socială, 45% de asigurări sociale; ponderea asistenței sociale crește puternic odată cu numărul de copii (de la 42,1% la 81,7% în cazul familiilor cu 3+).

Sărăcia multidimensională adâncește decalajele: incidență (H) 37,5%, intensitate (A) 47,4%, ISM 0,178. În rural, ISM 0,279 (incidență 58,4%), de aproape cinci ori peste urban (ISM 0,060, incidență 13,2%). Cele mai frecvente deprivări la copiii săraci multidimensional: sanitație (neconectare la canalizare) 34,7%, combustibili poluanți pentru încălzire 32,4%, lipsa asigurării medicale 30,4%; la polul opus, lipsurile privind accesul la servicii medicale sunt raportate la 0,6%. În funcție de mărimea familiei, ISM urcă de la 0,130 (1 copil) la 0,286 (3+ copii). Suprapunerea sărăciei: 21,4% dintre copii sunt săraci și monetar, și multidimensional; 12,3% — doar monetar; 16,1% — doar multidimensional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sate #săraci #copii #orase

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Solicitarea companiei de stat Energocom de majorare a tarifului la gaz nu este determinată de devierile financiare acumulate, ci de scumpirea gazelor pe piețele internaționale. Explicațiile au fost oferite de directorul ANRE, Alexei Taran, care a precizat că devierile reprezintă doar „declanșatorul” ajustării tarifare, nu cauza principală a acesteia.

Declarațiile vin după ce directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a afirmat că, în luna iulie, compania a constatat acumularea unor devieri negative de circa 106 milioane de lei.

Potrivit lui Taran, Republica Moldova a trecut printr-o situație mult mai dificilă în trecut, când devierile au ajuns la aproximativ 2,5 miliarde de lei, însă acestea au fost recuperate integral până la sfârșitul anului 2024.

„Anul 2025 l-am început cu devieri pozitive. Dacă ne uităm acum la devieri, suma de 100 de milioane poate părea nesemnificativă față de miliardele de atunci, dar orice deviere trebuie recuperată”, a declarat oficialul.

Șeful ANRE a subliniat că, în proiectul de tarif publicat de autoritate, impactul devierilor este de doar 39 de bani pentru un metru cub de gaze, în timp ce cea mai mare parte a majorării este generată de scumpirea gazului cumpărat de pe bursele internaționale.

„Necesitatea de a crește acum prețul reglementat nu vine de la devieri. Vine din necesitatea de a opri generarea de devieri în continuare”, a explicat Taran.

El a avertizat că amânarea ajustării tarifare ar duce la acumularea unor pierderi și mai mari. Potrivit calculelor ANRE, dacă în următoarele trei luni nu s-ar interveni, iar diferența dintre costul de achiziție și tariful actual ar rămâne de aproximativ 5 lei pe metrul cub, devierile ar putea crește de la 100 de milioane la circa 300 de milioane de lei.

„Dacă nu intervenim acum, acești 50 de milioane de metri cubi programați pentru consum în următoarele luni, înmulțiți cu diferența de circa 5 lei, mai adaugă aproximativ 250 de milioane de lei la devieri”, a spus Taran.

În opinia sa, intervenția imediată permite repartizarea impactului asupra unui volum mai mare de gaze consumate până la sfârșitul anului, reducând astfel efectul asupra facturii finale.

„Devierile sunt doar declanșatorul venirii cu cererea. Marea parte din creștere vine din creșterea prețului pe bursă, adică din costul de achiziție al gazului”, a conchis directorul ANRE.

ANRE propune majorarea tarifului pentru consumatorii casnici la 20,30 lei/metru cub, cu TVA, față de 20,93 lei/metru cub solicitați de Energocom. Potrivit explicațiilor autorității, doar 39 de bani din noul tarif sunt legați de recuperarea devierilor, în timp ce restul majorării reflectă creșterea costului gazelor achiziționate de pe piețele internaționale.