Cifre care dor! Aproape 1 din 5 copii, în sărăcie extremă

10 Oct. 2025, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2025, 15:17 // Actual //  Ursu Victor

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”

În 2024, 26,8% din gospodăriile Moldovei au copii (în scădere de la 28,1% în 2023), iar 51,1% dintre acestea sunt în mediul urban. Predomină gospodăriile cu un singur copil (48,4%), urmate de cele cu doi copii (37,3%) și de cele cu trei sau mai mulți (14,3%). În rural, ponderea familiilor numeroase este mult mai mare: 21,0% au trei copii sau mai mulți (față de 7,9% în urban). Tipologic, cuplurile cu copii reprezintă 61,5% din total, gospodăriile monoparentale — 10,5%, iar „alte gospodării cu copii” (mai multe nuclee familiale) — 27,9%. Mărimea medie a unei gospodării cu copii este de 3,9 persoane (urban 3,6, rural 4,1).

Profilul de bunăstare evidențiază polarizarea: 25,9% dintre gospodăriile cu copii se regăsesc în cea mai săracă quintilă (Q1), doar 18,2% în Q5. În urban, ponderea familiilor cu copii crește odată cu bunăstarea (de la 10,9% în Q1 la 31,3% în Q5), în timp ce în rural tendința este inversă (41,5% dintre gospodăriile rurale cu copii sunt în Q1; doar 4,6% în Q5). Fenomenul migrației lovește mai tare familiile cu copii: 16,0% dintre acestea au cel puțin un membru plecat peste hotare (rural 22,7%, urban 9,6%), iar rata sărăciei pentru copiii cu părinți plecați urcă la 36,5% (față de 33,1% pentru cei cu părinți prezenți).

Veniturile gospodăriilor cu copii sunt semnificativ mai mici decât ale celor fără copii: 4.597 lei/persoană/lună vs 5.877 lei, media națională fiind 5.284 lei. Structura veniturilor la familiile cu copii: 62,4% salarii, 13,2% transferuri din străinătate, 9,3% prestații sociale, 6,5% activitate non-agricolă, 4,9% activitate agricolă. Diferențele de mediu sunt puternice: în urban, salariile generează 71,1% din venituri; în rural — doar 48,4%, agricultura urcând la 12,4%. Numărul de copii apasă direct pe buget: o familie cu 1 copil are, în medie, 5.601 lei/persoană/lună, în timp ce o familie cu 3+ copii coboară la 2.908 lei. Cele mai mici venituri pe tip de gospodărie apar la monoparentale (4.167 lei/persoană/lună). Inegalitatea e accentuată: în Q1, venitul este de 2.656 lei, de 3,2 ori mai mic decât în Q5.

Riscul de sărăcie crește cu mărimea familiei: rata sărăciei este 22,2% pentru copiii din gospodăriile cu 1 copil, 28,4% la 2 copii și 53,3% la 3+ copii. După tip, sărăcia e mai ridicată în gospodăriile cu mai multe nuclee (41,1%), urmate de monoparentale (29,2%) și cupluri (31,4%). Ocuparea părinților contează decisiv: cu ambii părinți salariați, sărăcia copiilor coboară la 18,2%; dacă doar un părinte e salariat, urcă la 29,2%; ajunge la 51,0% când cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu.

Prestațiile sociale atenuează riscul: fără indemnizațiile pentru copii, rata sărăciei ar fi 38,5% (cu 4,9 p.p. peste situația curentă). Pensiile reduc sărăcia cu 4,8 p.p., iar indemnizațiile + ajutorul social împreună — cu 5,2 p.p.. Din totalul prestațiilor pentru gospodăriile cu copii, 55% sunt de asistență socială, 45% de asigurări sociale; ponderea asistenței sociale crește puternic odată cu numărul de copii (de la 42,1% la 81,7% în cazul familiilor cu 3+).

Sărăcia multidimensională adâncește decalajele: incidență (H) 37,5%, intensitate (A) 47,4%, ISM 0,178. În rural, ISM 0,279 (incidență 58,4%), de aproape cinci ori peste urban (ISM 0,060, incidență 13,2%). Cele mai frecvente deprivări la copiii săraci multidimensional: sanitație (neconectare la canalizare) 34,7%, combustibili poluanți pentru încălzire 32,4%, lipsa asigurării medicale 30,4%; la polul opus, lipsurile privind accesul la servicii medicale sunt raportate la 0,6%. În funcție de mărimea familiei, ISM urcă de la 0,130 (1 copil) la 0,286 (3+ copii). Suprapunerea sărăciei: 21,4% dintre copii sunt săraci și monetar, și multidimensional; 12,3% — doar monetar; 16,1% — doar multidimensional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.