Blocuri de locuit, ca ciupercile după ploaie. Majorare spectaculoasă a numărului autorizațiilor de construcție

În ianuarie-septembrie 2021 s-au eliberat 2442 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 837 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere, respectiv, cu 62,2% și cu 23,3% față de ianuarie-septembrie 2020, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că în trimestrul trei al anului s-au eliberat 1 161 autorizații de construcții pentru clădirile rezidențiale două ori mai mult față de trimestrul III din anul 2020 și 274 pentru cele nerezidențiale cu 12% mai puțin.

Respectiva creștere a autorizațiilor se datorează înviorării activității ramurii de construcții, susțin specialiștii din domeniu.

În profil regional, în ianuarie-septembrie 2021, se observă creșteri ale numărului autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni ale ţării: mun. Chișinău (+761 autorizații sau de 2,2 ori mai mult), Nord (+25 sau +12,6%), Centru (+145 sau +39,7%), Sud (+25 sau +21,6%). Totodată, în UTA Găgăuzia s-au eliberat cu 20 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale (sau cu 11,8%) mai puțin comparativ cu perioada respectivă a anului precedent.

Ultimele date ale Bursei Imobiliare Lara arată că în luna septembrie, prețul mediu al metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a ajuns la 547 euro cu 21 de euro mai mult comparativ cu luna august, iar de la începutul anului cu aproape 40 de euro mai mult.

Experții imobiliari explică majorarea prețurilor ca urmare a cererii în ascensiune, scumpirii materialelor de construcții, finisaje dar și la mobilier. De cea mai mare cerere se bucură apartamentele în blocurile noi, care sunt și cele mai scumpe. Potrivit experților, prețurile la imobile și-au luat trendul ascendent după 12 ani de cădere, iar pe perioadă scurtă prețurile vor mai crește, în condițiile în care acestea rămân cea mai sigură investiție.

#autorizații #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.