Previziuni sumbre de la BNM: Criza energetică globală va lovi în economia moldovenească

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința de politică monetară din 29 octombrie 2021 menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5%. Asta după ce la începutul lunii banca centrală a majorat rata de bază la 5,5% de la 4,65% pe fundalul așteptărilor inflaționiste mai mari.

În context, BNM a luat în considerare presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Totodată, un factor important în decizia de astăzi îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care vor încetini activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne.

Rezoluția pe plan intern a crizei energetice încă în derulare este strâns legată de acțiunile Guvernului Republicii Moldova de atenuare a efectelor crizei, inclusiv rezultatul negocierilor privind importul gazelor naturale, care momentan este dificil de anticipat.

Astfel, sporesc riscurile proinflaționiste și, respectiv, decelerarea activității economice interne.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#criză #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz a declarat în cadrul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8 că premierul a fost „necinstit” și a încercat să împiedice desfășurarea unui concurs transparent pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al companiei Moldovagaz.

„Domnul Recean a declarat săptămâna trecută că ar fi fost de acord cu propunerea mea de a organiza un concurs. Dar, să fim sinceri, nu a fost deloc așa. Mai mult, a indus în eroare opinia publică”, a afirmat Tofilat.

Potrivit acestuia, încă din aprilie 2024, trei organizații, inclusiv el, au solicitat organizarea concursului, astfel încât până la 25 iunie să fie desemnați candidații selectați. Însă, Tofilat susține că premierul s-a opus în mod constant acestui demers.

„Pe 18 iunie am discutat cu domnul Recean. Am avut martori. Timp de o oră a încercat să mă convingă să renunțăm la concurs. Noi i-am explicat clar: PAS a promis concursuri transparente în campania electorală, iar strategia de guvernare a întreprinderilor de stat, aprobată acum doi ani, include aceste proceduri. Tot ce am cerut a fost respectarea angajamentelor luate”, a explicat Tofilat.

El a mai subliniat că presiunile asupra organizării concursului au continuat și după ce s-a ajuns la un rezultat. Concursul a fost câștigat de Dorin Junghietu, dar premierul ar fi insistat ca în fruntea compeniei să rămână Vadim Ceban.

„După refuzul ministrului Victor Parlicov de a ignora rezultatele concursului, presiunile s-au intensificat. Bugetul pentru anul viitor al ministerului a fost redus, iar funcționarii au fost amenințați. Mai mult, au fost cazuri în care oficiali din ministere erau criticați doar pentru că apreciau postările mele pe Facebook”, a adăugat Tofilat.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.