Fosta „vacă de muls” a Partidului Democrat și-a majorat profitul

03 Nov. 2021, 04:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Nov. 2021, 04:47 // Actual //  bani.md

Profitul net al operatorului de stat de telefonie, Moldtelecom, în prima jumătate a anului 2021, a fost de 99 milioane lei, mai mult cu 15% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele companiei.

Veniturile totale Moldtelecom, în șase luni ale anului au însumat 846,4 milioane lei, cu 3,3% (27,1 milioane lei) față de perioada similară a anului precedent. Un detaliu important este că pentru prima dată veniturile acumulate din serviciile de telefonie mobilă le-au depășit pe cele de la telefonia fixă, în valoare de 138 mil. de lei față de 126,3 mil. de lei față de 126 mil. de lei. Numărul abonaților Moldtelecom la sfârșitul semestrului I al anului 2021 a fost de 2,4 mil., cu 3,8% (87,9 mii abonați) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Majorarea abonaților a revenit pe segmentul telefoniei mobile – cu 68,9 mii (+11,3%) – până la 679,6 mii abonați, iar acces la internet în bandă largă – cu 14,7 mii (+3,6%) – până la 420,3 mii abonați. Creștere semnificativă a abonaților în ianuarie-iunie a acestui an a Moldtelecom o asociază cu îmbunătățirea constantă a calității serviciilor și au lansat în mod regulat oferte atractive și competitive

Deși este o companie ce se află la baza sistemului de telecomunicații din Moldova, Moldtelecom este în trend de regres timp de zece ani. Din anul 2009 până în anul 2019 profitul acestei companii a scăzut de peste 16 ori de la 487 mil. de lei, la 29,5 mil. de lei. În pofida tendinței negative, în aprilie 2020 Parlamentul a votat excluderea întreprinderii din lista companiilor pasibile privatizării. Asta după ce în februarie 2019 guvernul Filip și-a anunțat intenția de a vinde 51 % din acțiunile Moldtelecom.

Desper privatizarea operatorului de telecomunicații se discută încă din anii 90, doar că din lipsa voinței politice vânzarea companiei este amânată de două decenii. Estimările arată că până în anul 2009 prețul de piață al companiei era de jumătate de miliard de euro.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

24 Iul. 2026, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 17:33 // Actual //  Ursu Victor

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.