Fosta „vacă de muls” a Partidului Democrat și-a majorat profitul

Profitul net al operatorului de stat de telefonie, Moldtelecom, în prima jumătate a anului 2021, a fost de 99 milioane lei, mai mult cu 15% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele companiei.

Veniturile totale Moldtelecom, în șase luni ale anului au însumat 846,4 milioane lei, cu 3,3% (27,1 milioane lei) față de perioada similară a anului precedent. Un detaliu important este că pentru prima dată veniturile acumulate din serviciile de telefonie mobilă le-au depășit pe cele de la telefonia fixă, în valoare de 138 mil. de lei față de 126,3 mil. de lei față de 126 mil. de lei. Numărul abonaților Moldtelecom la sfârșitul semestrului I al anului 2021 a fost de 2,4 mil., cu 3,8% (87,9 mii abonați) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Majorarea abonaților a revenit pe segmentul telefoniei mobile – cu 68,9 mii (+11,3%) – până la 679,6 mii abonați, iar acces la internet în bandă largă – cu 14,7 mii (+3,6%) – până la 420,3 mii abonați. Creștere semnificativă a abonaților în ianuarie-iunie a acestui an a Moldtelecom o asociază cu îmbunătățirea constantă a calității serviciilor și au lansat în mod regulat oferte atractive și competitive

Deși este o companie ce se află la baza sistemului de telecomunicații din Moldova, Moldtelecom este în trend de regres timp de zece ani. Din anul 2009 până în anul 2019 profitul acestei companii a scăzut de peste 16 ori de la 487 mil. de lei, la 29,5 mil. de lei. În pofida tendinței negative, în aprilie 2020 Parlamentul a votat excluderea întreprinderii din lista companiilor pasibile privatizării. Asta după ce în februarie 2019 guvernul Filip și-a anunțat intenția de a vinde 51 % din acțiunile Moldtelecom.

Desper privatizarea operatorului de telecomunicații se discută încă din anii 90, doar că din lipsa voinței politice vânzarea companiei este amânată de două decenii. Estimările arată că până în anul 2009 prețul de piață al companiei era de jumătate de miliard de euro.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

#moldtelecom #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Comerțului din Republica Populară Chineză a anunțat vineri rezultatele finale ale anchetei antidumping privind importurile de brandy european și a decis impunerea unor tarife vamale de până la 34,9 % pe o perioadă de cinci ani, începând de sâmbătă, relatează Reuters. Măsura vizează în principal coniacul produs în Franța, componenta majoritară a importurilor chineze de brandy.

Anumite companii — printre ele giganții francezi Pernod Ricard și Rémy Cointreau — vor fi scutite de suprataxa majorată atât timp cât respectă angajamentul de a menține prețurile la un prag minim convenit cu autoritățile de la Beijing.

China a lansat investigația antidumping în 2024, la scurt timp după ce Uniunea Europeană a început să ia în calcul introducerea de taxe suplimentare pe autoturismele electrice produse în China. Decizia actuală marchează o escaladare clară a disputei comerciale sino-europene, într-un context în care ambele părți își apără piețele interne pe fondul tensiunilor economice globale.

Potrivit analiștilor, tarifele vor lovi în mod direct exportatorii francezi de coniac, care domină segmentul premium pe piața chineză. Industria europeană a băuturilor spirtoase avertizează că taxa ar putea reduce semnificativ vânzările și ar complica relațiile comerciale cu al doilea cel mai mare consumator de brandy din lume.

Comisia Europeană a transmis că „ia notă” de decizia Beijingului și va evalua impactul asupra producătorilor europeni, reamintind că orice măsură antidumping trebuie să respecte regulile Organizației Mondiale a Comerțului.