Fosta „vacă de muls” a Partidului Democrat și-a majorat profitul

Profitul net al operatorului de stat de telefonie, Moldtelecom, în prima jumătate a anului 2021, a fost de 99 milioane lei, mai mult cu 15% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele companiei.

Veniturile totale Moldtelecom, în șase luni ale anului au însumat 846,4 milioane lei, cu 3,3% (27,1 milioane lei) față de perioada similară a anului precedent. Un detaliu important este că pentru prima dată veniturile acumulate din serviciile de telefonie mobilă le-au depășit pe cele de la telefonia fixă, în valoare de 138 mil. de lei față de 126,3 mil. de lei față de 126 mil. de lei. Numărul abonaților Moldtelecom la sfârșitul semestrului I al anului 2021 a fost de 2,4 mil., cu 3,8% (87,9 mii abonați) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Majorarea abonaților a revenit pe segmentul telefoniei mobile – cu 68,9 mii (+11,3%) – până la 679,6 mii abonați, iar acces la internet în bandă largă – cu 14,7 mii (+3,6%) – până la 420,3 mii abonați. Creștere semnificativă a abonaților în ianuarie-iunie a acestui an a Moldtelecom o asociază cu îmbunătățirea constantă a calității serviciilor și au lansat în mod regulat oferte atractive și competitive

Deși este o companie ce se află la baza sistemului de telecomunicații din Moldova, Moldtelecom este în trend de regres timp de zece ani. Din anul 2009 până în anul 2019 profitul acestei companii a scăzut de peste 16 ori de la 487 mil. de lei, la 29,5 mil. de lei. În pofida tendinței negative, în aprilie 2020 Parlamentul a votat excluderea întreprinderii din lista companiilor pasibile privatizării. Asta după ce în februarie 2019 guvernul Filip și-a anunțat intenția de a vinde 51 % din acțiunile Moldtelecom.

Desper privatizarea operatorului de telecomunicații se discută încă din anii 90, doar că din lipsa voinței politice vânzarea companiei este amânată de două decenii. Estimările arată că până în anul 2009 prețul de piață al companiei era de jumătate de miliard de euro.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

#moldtelecom #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.