Bomba negocierilor cu rușii. Gazprom a vrut să pună datoria Moldovagaz în cârca bugetului Moldovei

După efectuarea unui audit, Moldovagaz urmează să ajungă la o înțelegere cu Gazprom cum va fi stinsă datoria. „Avem patru, cinci luni ca să facem auditul ne vom strădui să-l facem cât mai repede. Vom merge pe o licitație internațională”, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii la Postul Public Moldova 1.

Ministrul Infrastructurii a precizat că până a se ajunge la o înțelegere cu Gazprom, concernul rus insista ca datoria istorică a Moldovagaz să fie trecută pe bugetul țării.

Dacă până la aceste discuții Gazprom își dorea un acord cu Guvernul Republicii Moldova, noi am zis că nu este corect, deoarece este o datorie comercială și nu poate fi ridicată la nivel de datorie suverană. Datoria trebuie să rămână una reglementată între Moldovagaz și Gazprom” a menționat Spînu.

Până la 1 mai trebuie să se ajungă la o înțelegere dintre Moldovagaz și Gazprom, iar în baza acestor înțelegeri se va discuta și în cadrul comisii interguvernamnetale moldo-ruse cum va fi reglementată datoria.

Dacă anumite datorii sunt puse sub semnul întrebării, de alte nu putem fugi. Anumite creanțe sunt ale unor companii deținute de stat cum este Termoelectrica și are 2 miliarde de lei. Întrebarea este cum o achităm sau cum ajutăm compania să achite creanța. CET Nord care are o datorie de 130 mil. de lei. Sper să găsim o soluție și să deblocăm conturile”, a afirmat Spînu.

În opinia ministrului, pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

În protocolul contractului la gaz dintre Moldovagaz și Gazprom nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului.

Anterior, secretarul de presă al Gazprom, Serghei Cuprianov spunea că datoria Moldovagaz față de concernul rus este de 403 mil. USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

#reeșalonare #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.