Când va fi ridicată starea de urgență din sectorul energetic? Andrei Spînu spune ce trebuie să facă Guvernul

Guvernul nu intenționează să ceară Parlamentului ridicarea stării de urgență, instituită la 22 octombrie. Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență va fi menținută, cel mai probabil, până pe 20 noiembrie, întrucât este necesară luarea unor decizii de ordin economic și juridic. Potrivit oficialului, Comisia pentru Situații Excepționale urmează să aprobe realocarea în bugetul de stat a banilor rămași Energocom-ului în urma procurării gazului din surse alternative.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență aprobată de Parlament nu reprezintă un regim care limitează drepturile sau libertățile cetățenilor, iar instituirea ei a fost necesară pentru a simplifica procedura de alocare a banilor din bugetul de stat pentru procurarea gazului din surse alternative și pentru a reduce perioada licitațiilor.

„Starea de urgență va fi încheiată, cel mai probabil, la 20 noiembrie, pentru că până atunci a fost solicitată. Starea de urgență a fost necesară pentru asigurarea unor proceduri bugetare, să putem aloca bani mai repede decât i-am fi alocat fără această stare de urgență. Este pentru prima dată în istoria țării când am cumpărat un volum atât de mare de gaz din surse alternative, de la companii din Polonia, Ucraina, Elveția. Deja am acumulat o experiență în acest sens care trebuie valorificată pe viitor”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, scrie notează IPN.

Oficialul argumentează decizia menținerii stării de urgență prin necesitatea de a aproba realocări de fonduri sau de a abroga unele decizii luate anterior.

„La moment, livrările de gaz de la Gazprom sunt suficiente ca să acopere atât necesitățile malului drept, cât și cele ale malului stâng. Licitații suplimentare în perioada următoare nu se vor face, dar este necesar de a menține starea de urgență. De exemplu, și astăzi a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale pentru abrogarea unor decizii luate anterior, pentru că ele nu mai sunt relevante. De exemplu, ca Termoelectrica să treacă pe păcură. De acest lucru nu mai avem nevoie și în următoarele zile Termoelectrica va trece pe gaz. Trebuie să vedem câtă păcură a fost consumată în această perioadă și ce cantitate va trebui să cumpărăm pentru a suplini rezerva de stat. Din banii alocați Energocom-ului au fost cheltuite peste 300 de milioane de lei, ceilalți bani se vor întoarce în bugetul de stat”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Starea de urgență a fost instituită la 22 octombrie de către Parlament la solicitarea Guvernului pentru o perioadă de 30 de zile. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a obținut prerogativa de a aproba eliberarea a 16,500 tone de păcură din rezerva de stat. De asemenea, companiei Energocom i-a fost alocată suma de 1,7 miliarde de lei din bugetul de stat pentru procurarea gazelor naturale la prețul de piață.

#sectorul energetic #andrei spinu #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.