Când va fi ridicată starea de urgență din sectorul energetic? Andrei Spînu spune ce trebuie să facă Guvernul

Guvernul nu intenționează să ceară Parlamentului ridicarea stării de urgență, instituită la 22 octombrie. Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență va fi menținută, cel mai probabil, până pe 20 noiembrie, întrucât este necesară luarea unor decizii de ordin economic și juridic. Potrivit oficialului, Comisia pentru Situații Excepționale urmează să aprobe realocarea în bugetul de stat a banilor rămași Energocom-ului în urma procurării gazului din surse alternative.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență aprobată de Parlament nu reprezintă un regim care limitează drepturile sau libertățile cetățenilor, iar instituirea ei a fost necesară pentru a simplifica procedura de alocare a banilor din bugetul de stat pentru procurarea gazului din surse alternative și pentru a reduce perioada licitațiilor.

„Starea de urgență va fi încheiată, cel mai probabil, la 20 noiembrie, pentru că până atunci a fost solicitată. Starea de urgență a fost necesară pentru asigurarea unor proceduri bugetare, să putem aloca bani mai repede decât i-am fi alocat fără această stare de urgență. Este pentru prima dată în istoria țării când am cumpărat un volum atât de mare de gaz din surse alternative, de la companii din Polonia, Ucraina, Elveția. Deja am acumulat o experiență în acest sens care trebuie valorificată pe viitor”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, scrie notează IPN.

Oficialul argumentează decizia menținerii stării de urgență prin necesitatea de a aproba realocări de fonduri sau de a abroga unele decizii luate anterior.

„La moment, livrările de gaz de la Gazprom sunt suficiente ca să acopere atât necesitățile malului drept, cât și cele ale malului stâng. Licitații suplimentare în perioada următoare nu se vor face, dar este necesar de a menține starea de urgență. De exemplu, și astăzi a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale pentru abrogarea unor decizii luate anterior, pentru că ele nu mai sunt relevante. De exemplu, ca Termoelectrica să treacă pe păcură. De acest lucru nu mai avem nevoie și în următoarele zile Termoelectrica va trece pe gaz. Trebuie să vedem câtă păcură a fost consumată în această perioadă și ce cantitate va trebui să cumpărăm pentru a suplini rezerva de stat. Din banii alocați Energocom-ului au fost cheltuite peste 300 de milioane de lei, ceilalți bani se vor întoarce în bugetul de stat”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Starea de urgență a fost instituită la 22 octombrie de către Parlament la solicitarea Guvernului pentru o perioadă de 30 de zile. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a obținut prerogativa de a aproba eliberarea a 16,500 tone de păcură din rezerva de stat. De asemenea, companiei Energocom i-a fost alocată suma de 1,7 miliarde de lei din bugetul de stat pentru procurarea gazelor naturale la prețul de piață.

#sectorul energetic #andrei spinu #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.