Când va fi ridicată starea de urgență din sectorul energetic? Andrei Spînu spune ce trebuie să facă Guvernul

Guvernul nu intenționează să ceară Parlamentului ridicarea stării de urgență, instituită la 22 octombrie. Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență va fi menținută, cel mai probabil, până pe 20 noiembrie, întrucât este necesară luarea unor decizii de ordin economic și juridic. Potrivit oficialului, Comisia pentru Situații Excepționale urmează să aprobe realocarea în bugetul de stat a banilor rămași Energocom-ului în urma procurării gazului din surse alternative.

Vicepremierul Andrei Spînu spune că starea de urgență aprobată de Parlament nu reprezintă un regim care limitează drepturile sau libertățile cetățenilor, iar instituirea ei a fost necesară pentru a simplifica procedura de alocare a banilor din bugetul de stat pentru procurarea gazului din surse alternative și pentru a reduce perioada licitațiilor.

„Starea de urgență va fi încheiată, cel mai probabil, la 20 noiembrie, pentru că până atunci a fost solicitată. Starea de urgență a fost necesară pentru asigurarea unor proceduri bugetare, să putem aloca bani mai repede decât i-am fi alocat fără această stare de urgență. Este pentru prima dată în istoria țării când am cumpărat un volum atât de mare de gaz din surse alternative, de la companii din Polonia, Ucraina, Elveția. Deja am acumulat o experiență în acest sens care trebuie valorificată pe viitor”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, scrie notează IPN.

Oficialul argumentează decizia menținerii stării de urgență prin necesitatea de a aproba realocări de fonduri sau de a abroga unele decizii luate anterior.

„La moment, livrările de gaz de la Gazprom sunt suficiente ca să acopere atât necesitățile malului drept, cât și cele ale malului stâng. Licitații suplimentare în perioada următoare nu se vor face, dar este necesar de a menține starea de urgență. De exemplu, și astăzi a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale pentru abrogarea unor decizii luate anterior, pentru că ele nu mai sunt relevante. De exemplu, ca Termoelectrica să treacă pe păcură. De acest lucru nu mai avem nevoie și în următoarele zile Termoelectrica va trece pe gaz. Trebuie să vedem câtă păcură a fost consumată în această perioadă și ce cantitate va trebui să cumpărăm pentru a suplini rezerva de stat. Din banii alocați Energocom-ului au fost cheltuite peste 300 de milioane de lei, ceilalți bani se vor întoarce în bugetul de stat”, a mai spus vicepremierul Andrei Spînu.

Starea de urgență a fost instituită la 22 octombrie de către Parlament la solicitarea Guvernului pentru o perioadă de 30 de zile. Astfel, Comisia pentru Situații Excepționale a obținut prerogativa de a aproba eliberarea a 16,500 tone de păcură din rezerva de stat. De asemenea, companiei Energocom i-a fost alocată suma de 1,7 miliarde de lei din bugetul de stat pentru procurarea gazelor naturale la prețul de piață.

#sectorul energetic #andrei spinu #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.