Certificatul COVID-19 ar putea fi obligatoriu la locul de muncă! Autoritățile examinează opțiunea

03 Nov. 2021, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Nov. 2021, 09:54 // Actual //  MD Bani

În funcție de evoluția indicatorilor epidemiologici, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică ar putea lua decizia introducerii obligativității deținerii certificatului COVID-19 la locul de muncă. Potrivit coordonatorului campaniei de imunizare în Republica Moldova, Ninel Revenco, în acest sens este examinată experiența statelor europene, care demonstrează o creștere considerabilă a ratei de vaccinare la nivel național, odată cu obligativitatea deținerii certificatului verde la locul de muncă.

Potrivit specialiștilor în domeniul imunizării, obligativitatea deținerii certificatului verde pentru angajații sectorului public și privat, certificat care să confirme fie vaccinarea cu schema completă, fie rezultatul negativ al testului, fie trecerea prin boală, ar spori considerabil vaccinarea în rândul populației adulte.

„Discutăm oportunitatea acestei măsuri și ne conducem de experiența altor țări. Franța a introdus acest certificat în luna august și, în pofida demonstrațiilor care au fost organizate de antivacciniști, rata de imunizare a crescut considerabil. Portugalia are o experiență extraordinară în acest sens, țara este complet imunizată. Noi avem un sigur scop, să salvăm cetățenii, dar decizia va fi luată în funcție de indicatorii epidemiologici”, a spus coordonatorul campaniei de imunizare, Ninel Revenco, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.MD

Potrivit specialiștilor, introducerea obligativitatea deținerii certificatului verde pentru a avea acces în unitățile HORECA, a demonstrat eficiența acestei măsuri, înregistrându-se o creștere a numărului persoanelor vaccinate. De asemenea, este de datoria fiecărui șef de instituție de a încuraja procesul de vaccinare în rândul angajaților, spun medicii.

„Vaccinarea nu este doar problema mea ca și conducător de instituție medicală, ci este problema oricărui conducător din orice domeniu de activitate. De la ultimele restricții de acces, s-au activizat mai multe instituții care ne cer ajutorul pentru a-i informa pe angajați despre avantajele imunizării. De exemplu, instituțiile bancare care au peste 2 mii de angajați și au o rată de vaccinare destul de bună, de peste 60%. Asta înseamnă că mulți conducători de instituții își dau bine seamă că vaccinarea înseamnă posibilitatea de a activa fără probleme”, a spus șefa Asociației Medicale Teritoriale Buiucani, Liliana Iașan.

Potrivit ultimei decizii CNESP, este recomandată atingerea nivelului de vaccinare de 95% până pe 1 decembrie pentru următoarele categorii de angajați: personalul instituțiilor medico-sanitare publice și private, instituțiilor socio-medicale și instituțiilor de reabilitare/recuperare/balneosanatoriale, personalul centrelor de plasament pentru copii, personalul centrelor de plasament pentru vârstnici, personalul unităților poștale și bancare care interacționează nemijlocit cu clienții. De asemenea, este recomandată vaccinarea angajaților structurilor Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Vamal, angajaților autorităților publice centrale și locale, ai Agenției Servicii Publice, dar și vaccinarea angajaților din domeniul HORECA.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.