Bulgaria cumpără de la Azerbaidjan gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele de la Gazprom

13 Nov. 2021, 20:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Nov. 2021, 20:34 // Actual //  bani.md

Azerbaidjan vinde Bulgariei gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele cumpărate de la gigantul rus Gazprom, spune un oficial bulgar. Iar Azerbaidjanul caută noi clienţi în Europa.

De ce nu importă şi România gaze azere? Pentru că este amânată, periodic, realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite României, dar şi altor ţări din regiune, să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Însă guvernul bulgar pare să fi făcut exces de zel în construirea secţiunii locale a gazoductului rusesc TurkStream, al Gazprom. Înainte de alegerile generale de luna aceasta, Bulgaria a primit o discount substanţial de la gigantul rus, scrie Ziarul Financiar.

TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria.  Gazoductul are o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an. Bulgaria este conectată la TAP printr-o conductă cu o capacitate de 3,7 miliarde de metri cubi pe an care intersectează graniţa cu Grecia prin punctul Kula-Sidirokastro, scrie agenţia de presă azeră Trend.

Agenţia mai scrie şi că preşedintele Comisiei pentru reglementare în domeniul energiei din Bulgaria Ivan Ivanov a declarat că preţurile gazelor azere cumpărate de ţara sa sunt de patru ori mai mici decât cele ale importurilor din Rusia prin intermediul Gazprom.

Oficialul a precizat că Bulgaria importă doar 350 de milioane de metri cubi de gaze azere pe an în loc de un miliard de metri cubi cât îi permite acordul cu Azerbaidjan. Şi Nikolai Pavlov, şeful Bulgargaz, compania naţională de distribuţie de gaze naturale, a remarcat că orice avantaj de preţ, cum este cel oferit de Azerbaidjan, este în favoarea consumatorului.

România şi Ungaria ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB. Euractiv scrie frecvent despre întârzieri în acest proiect şi compară eforturile depuse în acest caz cu resursele alocate finalizării secţiunii bulgare a gazoductului rus TurkStream prin care Gazprom aduce în Balcani şi mai departe gaze tranzitând Turcia.

Secţiunea bulgară, denumită Balkan Stream, ar fi fost realizată în timp record. De data aceasta, Euractiv a abordat companiile implicate în construirea IGB. Surse de la Atena, apropiate situaţiei, au cofirmat întârzierile, dar au precizat că Avax, una din companiile greceşti care participă la partea bulgară a proiectului, se confruntă cu întârzieri în aprovizionarea cu materiale.

Comentariul vine după ce Euractiv Bulgaria a arătat ca Avax a pus presiuni pe guvernul de la Sofia să-i acorde mai mult timp şi bani pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Avax a negat informaţiile.

IGB este important pentru regiune pentru că ar sparge monopolul Gazprom. Cei un miliard de metri cubi de gaze pe care Bulgaria îi poate importa pe an de la Azerbaidjan prin TAP i-ar ajunge pentru acoperirea unei treimi din comsum.

Însă Bulgaria nu poate accesa întreaga cantitate pentru că, o dată, IGB nu este finalizat, iar apoi interconectorul cu Grecia pe care îl foloseşte în prezent nu suportă o astfel de capacitate.

Din cauza amânărilor, Bulgargaz a trebuit să renegocieze două rute alternative de transport cu azerii, care nu au nicio obligaţie contractuală de a alimenta o rută alternativă. Surse apropiate situaţiei spun că guvernul azer şi-a pierdut răbdarea. IGB este construit de un consorţiu de două companii greceşti Corinth Pipework Industries şi Avax. Lucrările ar trebui finalizate până la sfârşitul lunii decembrie 2021, iar interconectorul ar trebui să devină funcţional până pe 1 iulie.

Surse bulgare spun că aceste termene nu vor putea fi respectate şi că Avax a cerut guvernului de la Sofia o nouă amânare, de cel puţin şase luni, şi să nu fie sancţionată. De asemenea, compania greacă a cerut 30 de milioane de euro în plus şi a ameninţat că dacă nu primeşte banii nu va mai construi nimic. AVAX a negat aceste lucruri. O sursă greacă a spus că un subcontractor al Avax, Valvitalia, s-ar confrunta cu întârzieri la furnizarea de echipamente şi componente din China, iar acest lucru ţine pe loc proiectul. În Bulgaria, mulţi observatori cred că Balkan Stream a fost construit într-un timp record  şi fără asistenţă din partea UE.

IGB, cu costuri estimate la 240 de milioane de euro, este cofinanţat prin fonduri europene şi de Banca Europeană pentru Investiţii.

Între timp, Bulgaria a primit o reducere de preţ neobişnuită de la Gazprom pentru gaze livrate în noiembrie. Noile preţuri sunt la jumătate faţă de cele de pe pieţele europene, dar sunt aplicate unei cantităţi limitate.

Discountul vine chiar înainte de alegerile de pe 14 noiembrie pentru preşedintele şi parlamentul Bulgariei. Preşedintele Rumen Radev, criticat de fostul premier Boiko Borisov inclusiv pentru rolul jucat în criza energiei, este favorit pentru un al doilea mandat. De asemenea, Bulgaria se apropie de expirarea contractului cu Gazprom, iar Rusia insistă pe semnarea unui nou acord pe termen lung, aşa cum a făcut Ungaria.

Gazprom acoperă 70% din consumul de gaze al ţării. Între timp,  odată cu scumpirea energiei, noul furnizor de gaze al Europei, Azerbaidjan, a primit o atenţie crescută din partea mai multor companii şi guverne din sudul şi estul Europei, a declarat un oficial azer. Contractele cu clienţii actuali datează din 2013, scrie Bloomberg.

De noi comenzi va depinde creşterea capacităţii de producţie a exploatărilor de la Shah Deniz şi poate chiar crearea unei legături de transport spre Europa a gazelor din Turkmenistan.

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!