Bulgaria cumpără de la Azerbaidjan gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele de la Gazprom

13 Nov. 2021, 20:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Nov. 2021, 20:34 // Actual //  bani.md

Azerbaidjan vinde Bulgariei gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele cumpărate de la gigantul rus Gazprom, spune un oficial bulgar. Iar Azerbaidjanul caută noi clienţi în Europa.

De ce nu importă şi România gaze azere? Pentru că este amânată, periodic, realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite României, dar şi altor ţări din regiune, să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Însă guvernul bulgar pare să fi făcut exces de zel în construirea secţiunii locale a gazoductului rusesc TurkStream, al Gazprom. Înainte de alegerile generale de luna aceasta, Bulgaria a primit o discount substanţial de la gigantul rus, scrie Ziarul Financiar.

TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria.  Gazoductul are o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an. Bulgaria este conectată la TAP printr-o conductă cu o capacitate de 3,7 miliarde de metri cubi pe an care intersectează graniţa cu Grecia prin punctul Kula-Sidirokastro, scrie agenţia de presă azeră Trend.

Agenţia mai scrie şi că preşedintele Comisiei pentru reglementare în domeniul energiei din Bulgaria Ivan Ivanov a declarat că preţurile gazelor azere cumpărate de ţara sa sunt de patru ori mai mici decât cele ale importurilor din Rusia prin intermediul Gazprom.

Oficialul a precizat că Bulgaria importă doar 350 de milioane de metri cubi de gaze azere pe an în loc de un miliard de metri cubi cât îi permite acordul cu Azerbaidjan. Şi Nikolai Pavlov, şeful Bulgargaz, compania naţională de distribuţie de gaze naturale, a remarcat că orice avantaj de preţ, cum este cel oferit de Azerbaidjan, este în favoarea consumatorului.

România şi Ungaria ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB. Euractiv scrie frecvent despre întârzieri în acest proiect şi compară eforturile depuse în acest caz cu resursele alocate finalizării secţiunii bulgare a gazoductului rus TurkStream prin care Gazprom aduce în Balcani şi mai departe gaze tranzitând Turcia.

Secţiunea bulgară, denumită Balkan Stream, ar fi fost realizată în timp record. De data aceasta, Euractiv a abordat companiile implicate în construirea IGB. Surse de la Atena, apropiate situaţiei, au cofirmat întârzierile, dar au precizat că Avax, una din companiile greceşti care participă la partea bulgară a proiectului, se confruntă cu întârzieri în aprovizionarea cu materiale.

Comentariul vine după ce Euractiv Bulgaria a arătat ca Avax a pus presiuni pe guvernul de la Sofia să-i acorde mai mult timp şi bani pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Avax a negat informaţiile.

IGB este important pentru regiune pentru că ar sparge monopolul Gazprom. Cei un miliard de metri cubi de gaze pe care Bulgaria îi poate importa pe an de la Azerbaidjan prin TAP i-ar ajunge pentru acoperirea unei treimi din comsum.

Însă Bulgaria nu poate accesa întreaga cantitate pentru că, o dată, IGB nu este finalizat, iar apoi interconectorul cu Grecia pe care îl foloseşte în prezent nu suportă o astfel de capacitate.

Din cauza amânărilor, Bulgargaz a trebuit să renegocieze două rute alternative de transport cu azerii, care nu au nicio obligaţie contractuală de a alimenta o rută alternativă. Surse apropiate situaţiei spun că guvernul azer şi-a pierdut răbdarea. IGB este construit de un consorţiu de două companii greceşti Corinth Pipework Industries şi Avax. Lucrările ar trebui finalizate până la sfârşitul lunii decembrie 2021, iar interconectorul ar trebui să devină funcţional până pe 1 iulie.

Surse bulgare spun că aceste termene nu vor putea fi respectate şi că Avax a cerut guvernului de la Sofia o nouă amânare, de cel puţin şase luni, şi să nu fie sancţionată. De asemenea, compania greacă a cerut 30 de milioane de euro în plus şi a ameninţat că dacă nu primeşte banii nu va mai construi nimic. AVAX a negat aceste lucruri. O sursă greacă a spus că un subcontractor al Avax, Valvitalia, s-ar confrunta cu întârzieri la furnizarea de echipamente şi componente din China, iar acest lucru ţine pe loc proiectul. În Bulgaria, mulţi observatori cred că Balkan Stream a fost construit într-un timp record  şi fără asistenţă din partea UE.

IGB, cu costuri estimate la 240 de milioane de euro, este cofinanţat prin fonduri europene şi de Banca Europeană pentru Investiţii.

Între timp, Bulgaria a primit o reducere de preţ neobişnuită de la Gazprom pentru gaze livrate în noiembrie. Noile preţuri sunt la jumătate faţă de cele de pe pieţele europene, dar sunt aplicate unei cantităţi limitate.

Discountul vine chiar înainte de alegerile de pe 14 noiembrie pentru preşedintele şi parlamentul Bulgariei. Preşedintele Rumen Radev, criticat de fostul premier Boiko Borisov inclusiv pentru rolul jucat în criza energiei, este favorit pentru un al doilea mandat. De asemenea, Bulgaria se apropie de expirarea contractului cu Gazprom, iar Rusia insistă pe semnarea unui nou acord pe termen lung, aşa cum a făcut Ungaria.

Gazprom acoperă 70% din consumul de gaze al ţării. Între timp,  odată cu scumpirea energiei, noul furnizor de gaze al Europei, Azerbaidjan, a primit o atenţie crescută din partea mai multor companii şi guverne din sudul şi estul Europei, a declarat un oficial azer. Contractele cu clienţii actuali datează din 2013, scrie Bloomberg.

De noi comenzi va depinde creşterea capacităţii de producţie a exploatărilor de la Shah Deniz şi poate chiar crearea unei legături de transport spre Europa a gazelor din Turkmenistan.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.