Bulgaria cumpără de la Azerbaidjan gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele de la Gazprom

13 Nov. 2021, 20:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Nov. 2021, 20:34 // Actual //  Lupu Eduard

Azerbaidjan vinde Bulgariei gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele cumpărate de la gigantul rus Gazprom, spune un oficial bulgar. Iar Azerbaidjanul caută noi clienţi în Europa.

De ce nu importă şi România gaze azere? Pentru că este amânată, periodic, realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite României, dar şi altor ţări din regiune, să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Însă guvernul bulgar pare să fi făcut exces de zel în construirea secţiunii locale a gazoductului rusesc TurkStream, al Gazprom. Înainte de alegerile generale de luna aceasta, Bulgaria a primit o discount substanţial de la gigantul rus, scrie Ziarul Financiar.

TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria.  Gazoductul are o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an. Bulgaria este conectată la TAP printr-o conductă cu o capacitate de 3,7 miliarde de metri cubi pe an care intersectează graniţa cu Grecia prin punctul Kula-Sidirokastro, scrie agenţia de presă azeră Trend.

Agenţia mai scrie şi că preşedintele Comisiei pentru reglementare în domeniul energiei din Bulgaria Ivan Ivanov a declarat că preţurile gazelor azere cumpărate de ţara sa sunt de patru ori mai mici decât cele ale importurilor din Rusia prin intermediul Gazprom.

Oficialul a precizat că Bulgaria importă doar 350 de milioane de metri cubi de gaze azere pe an în loc de un miliard de metri cubi cât îi permite acordul cu Azerbaidjan. Şi Nikolai Pavlov, şeful Bulgargaz, compania naţională de distribuţie de gaze naturale, a remarcat că orice avantaj de preţ, cum este cel oferit de Azerbaidjan, este în favoarea consumatorului.

România şi Ungaria ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB. Euractiv scrie frecvent despre întârzieri în acest proiect şi compară eforturile depuse în acest caz cu resursele alocate finalizării secţiunii bulgare a gazoductului rus TurkStream prin care Gazprom aduce în Balcani şi mai departe gaze tranzitând Turcia.

Secţiunea bulgară, denumită Balkan Stream, ar fi fost realizată în timp record. De data aceasta, Euractiv a abordat companiile implicate în construirea IGB. Surse de la Atena, apropiate situaţiei, au cofirmat întârzierile, dar au precizat că Avax, una din companiile greceşti care participă la partea bulgară a proiectului, se confruntă cu întârzieri în aprovizionarea cu materiale.

Comentariul vine după ce Euractiv Bulgaria a arătat ca Avax a pus presiuni pe guvernul de la Sofia să-i acorde mai mult timp şi bani pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Avax a negat informaţiile.

IGB este important pentru regiune pentru că ar sparge monopolul Gazprom. Cei un miliard de metri cubi de gaze pe care Bulgaria îi poate importa pe an de la Azerbaidjan prin TAP i-ar ajunge pentru acoperirea unei treimi din comsum.

Însă Bulgaria nu poate accesa întreaga cantitate pentru că, o dată, IGB nu este finalizat, iar apoi interconectorul cu Grecia pe care îl foloseşte în prezent nu suportă o astfel de capacitate.

Din cauza amânărilor, Bulgargaz a trebuit să renegocieze două rute alternative de transport cu azerii, care nu au nicio obligaţie contractuală de a alimenta o rută alternativă. Surse apropiate situaţiei spun că guvernul azer şi-a pierdut răbdarea. IGB este construit de un consorţiu de două companii greceşti Corinth Pipework Industries şi Avax. Lucrările ar trebui finalizate până la sfârşitul lunii decembrie 2021, iar interconectorul ar trebui să devină funcţional până pe 1 iulie.

Surse bulgare spun că aceste termene nu vor putea fi respectate şi că Avax a cerut guvernului de la Sofia o nouă amânare, de cel puţin şase luni, şi să nu fie sancţionată. De asemenea, compania greacă a cerut 30 de milioane de euro în plus şi a ameninţat că dacă nu primeşte banii nu va mai construi nimic. AVAX a negat aceste lucruri. O sursă greacă a spus că un subcontractor al Avax, Valvitalia, s-ar confrunta cu întârzieri la furnizarea de echipamente şi componente din China, iar acest lucru ţine pe loc proiectul. În Bulgaria, mulţi observatori cred că Balkan Stream a fost construit într-un timp record  şi fără asistenţă din partea UE.

IGB, cu costuri estimate la 240 de milioane de euro, este cofinanţat prin fonduri europene şi de Banca Europeană pentru Investiţii.

Între timp, Bulgaria a primit o reducere de preţ neobişnuită de la Gazprom pentru gaze livrate în noiembrie. Noile preţuri sunt la jumătate faţă de cele de pe pieţele europene, dar sunt aplicate unei cantităţi limitate.

Discountul vine chiar înainte de alegerile de pe 14 noiembrie pentru preşedintele şi parlamentul Bulgariei. Preşedintele Rumen Radev, criticat de fostul premier Boiko Borisov inclusiv pentru rolul jucat în criza energiei, este favorit pentru un al doilea mandat. De asemenea, Bulgaria se apropie de expirarea contractului cu Gazprom, iar Rusia insistă pe semnarea unui nou acord pe termen lung, aşa cum a făcut Ungaria.

Gazprom acoperă 70% din consumul de gaze al ţării. Între timp,  odată cu scumpirea energiei, noul furnizor de gaze al Europei, Azerbaidjan, a primit o atenţie crescută din partea mai multor companii şi guverne din sudul şi estul Europei, a declarat un oficial azer. Contractele cu clienţii actuali datează din 2013, scrie Bloomberg.

De noi comenzi va depinde creşterea capacităţii de producţie a exploatărilor de la Shah Deniz şi poate chiar crearea unei legături de transport spre Europa a gazelor din Turkmenistan.

Realitatea Live

05 Mai 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Mai 2024, 11:48 // Actual //  Lupu Eduard

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău