Piața imobiliară – pe valul scumpirilor. Cu cât au crescut prețurile

13 Nov. 2021, 06:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Nov. 2021, 06:54 // Actual //  bani.md

La finele trimestrului III 2021, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I 2020. Indicele prețurilor bunurilor imobiliare (RPPI), la situația de raportare, a înregistrat valoarea de 124,9 la sută, fiind în creștere cu 9,5 la sută față de trimestrul IV 2020 și cu 17,9 la sută față de trimestrul III 2020, constată Banca Națională Moldovei.

Indicele prețurilor bunurilor imobiliare aferent de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piața primară a înregistrat valoarea de 133,8 la sută, fiind în creștere cu 13,5 la sută față de trimestrul IV 2020 și cu 23,8 la sută față de trimestrul III 2020.

Indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieței secundare a înregistrat valoarea de 121,2 la sută, fiind în creștere cu 8,4 la sută față de trimestrul IV 2020 și cu 15,8 la sută față de trimestrul III 2020.

Experții imobiliari sunt de părere că majorarea prețurilor la imobile e o tendință pe termen scurt și ar mai putea dura câteva luni. Pe termen lung, numărul tranzacțiilor imobiliare va fi mare în municipiul Chișinău, unde vor avea loc multe procurări de apartamente în scopuri investiționale. În Republica Moldova, piața imobiliară se concentrează exclusiv în municipiul Chișinău. În afara capitalei, practic, piață imobiliară nu există.

Datele ASP relevă că numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dublat în ultimii ani. Tradițional, până în 2015, anual, în Republica Moldova aveau loc 14-15 mii de tranzacții imobiliare, în mod special la apartamente. Începând cu 2019, și până în prezent, sunt circa  28 de mii de tranzacții imobiliare.

În ceea ce privește creditele imobiliare, datele Băncii Naționale a Moldovei relevă o ascensiune a creditării în ultimii ani. Din 2005 și până în 2017, volumul total al creditelor imobiliare în sistemul bancar a ajuns la 2,6 miliarde de lei, datorită dobânzilor reduse și a condițiilor lejere de acordare oferite de către bănci. În nouă luni ale anului 2021 suma totală a creditelor imobiliare se cifra la peste 10 miliarde de lei. Or, în prezent, sistemul bancar acordă 19% din banii pe care îi are sub formă de credite pentru construcția sau achiziția imobilului.

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.