Afacerea vinului. Câte milioane de euro a câștigat Purcari din vânzarea licorii lui Bachus

Producătorul de vinuri Purcari, ale cărui acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 39,8 mil. lei românești echivalentul a 8 mil. de euro, în creştere cu 55% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce veniturile au avansat cu 20% până la 166,5 mil. lei, arată datele companiei publicate la Bursa de Valori București.

În perioada ianuarie-septembrie 2021, EBITDA a fost de 58,1 mil. lei (plus 32%), reprezentând o marjă de 35%, în timp ce datoriile nete ale grupului au crescut la 30 septembrie 2021 cu 4% la 165,5 mil. lei, în comparaţie cu finalul anului 2020.

În T3/2021, vânzările grupului au crescut cu 12%, la 60 mil. lei, în timp ce EBITDA a crescut cu 45%, la 23 mil. lei, iar profitul net s-a majorat cu 94% faţă de T3/2020, la 19,4 mil. lei.

Pe piaţa locală vânzările şi-au continuat creşterea cu un plus de 24% la nouă luni din 2021 faţă de perioada similară din 2020 şi de 55% faţă de nouă luni din 2019.

Brandul Purcari rămâne motorul creşterii cu plus 29% an/an. Bardar, plus 68%, deşi de la o bază de comparaţie mai mică. Canalelede comerţ modern şi tradiţional aucontinuat să evolueze puternic”, notează raportul companiei.

Purcari gestionează circa1.300 de hectare de podgorii şi operează patru platforme de producţie în România şi Moldova. Grupul este lider în segmentul de vinuri premium din România, cu o cotă de circa 25% şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 30 de ţări.

Din februarie 2018, Grupul este listat la Bursa de Valori Bucuresti (simbol WINE). Compania este condusă de Victor Bostan, un veteran de peste 30 de ani în businessul vinicol şi este susţinută de investitori precum Horizon Capital, Fiera Capital, Conseq, East Capital, Franklin Templeton şi SEB.

Compania are o capitalizare de 602 mil. lei, iar acţiunile s-au apreciat cu 36,8% în acest an, după tranzacţii de peste 136 mil. lei.

#podgorii #vin #Purcari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.