Republica Moldova - săracă lipită pământului, dar digitalizată până-n „dinți”

Digitalizarea și inovarea sunt priorități cheie pentru Guvern, regăsindu-se și în Planul de acțiuni pentru 2021-2022. Pandemia de COVID-19 a dat doar impulsul necesar în acest scop și a determinat factorii de decizie să conștientizeze importanța accelerării procesului de transformare digitală a țării noastre, a declarat premierul Natalia Gavrilița la lansarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

Digitalizarea administrației publice și digitalizarea economiei ne vor ajuta să creăm un sistem integrat în care afacerile să poată interacționa între ele și cu instituțiile de stat, reducând timpul pierdut, birocrația și economisind resurse financiare”, afirmă Gavrilița.

Premierul a spus că pentru prima dată, a fost numit în funcție un viceprim-ministru responsabil exclusiv de digitalizare.

Recent am adoptat pachetul Digitalizare pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, acesta fiind un prim pas, important, pentru crearea unui mediu favorabil transformării digitale. Aceste schimbări asigură antreprenorilor posibilitatea înregistrării online a afacerii doar prin utilizarea unei semnături electronice calificate. Semnăturile electronice ale UE vor fi recunoscute în Moldova, ceea ce va permite interacțiunea ușoară cu autoritățile de stat în regim online, crearea unui ghișeu unic pentru anumite servicii furnizate cetățenilor și întreprinderilor și anularea necesității de a solicita diverse documente pe hârtie, fapt care împiedică dezvoltarea afacerilor”.

Republica Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa cu un PIB pe cap de locuitor de 13 878 USD.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#Investiții #digitalizare #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea în curând un nou șef la Serviciul Vamal, a anunțat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni la RLive. Rotaru a subliniat că poziția, deși atractivă din punct de vedere salarial, este complicată și vine cu numeroase provocări.

„Eu cred că în timp foarte scurt vom avea un nou șef la Serviciul Vamal. Este o poziție atractivă, dar nimeni nu vrea să vină. Este o poziție complicată. Dacă cineva îți creează iluzii că Serviciul Vamal, fiscul sau Ministerul de Finanțe că sunt domenii unde este foarte bine de lucrat, nu este chiar așa. Sunt domenii cu riscuri sporite, complicate care asigură securitatea economică a statului”, a explicat Rotaru.

Ministrul a evidențiat complexitatea funcționării vamale, menționând că activitatea vămii este continuă, 24 de ore pe zi, ceea ce implică provocări de securitate cibernetică și economică, precum și gestionarea eficientă a fluxurilor de la vamă. Rotaru a amintit că, în contextul începutului războiului din Ucraina, angajații vamali au muncit non-stop pentru a face față situației, răspunzând așteptărilor publicului.

„Dacă este cineva din public care vrea să-și asume această responsabilitate, să vină la vamă. Este destul de complicat. Trebuie să fim conștienți că trebuie să ne asumăm niște responsabilități pe care trebuie să le ducem până la capăt”, a punctat Rotaru.

Poziția de șef al Serviciului Vamal este esențială pentru asigurarea securității economice a statului și pentru implementarea eficientă a politicilor fiscale. Ministrul Finanțelor a făcut un apel către cei care sunt dispuși să își asume această responsabilitate să aplice, subliniind importanța acestui rol în contextul actual.

Igor Talmazan a demisionat de la Serviciul Vamal în data de 10 aprilie, în urma scandalui în care au fost documentați la Postul Vamal Aeroport șapte inspectori vamali bănuiți pentru fapte de corupție.