Banii străinilor, colacul de salvare pentru bugetul Republicii Moldova

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să atragă finanțări externe, pentru susținerea bugetară, în sumă de 11,8 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul 2022.

Împrumuturile externe pentru sprijin bugetar sunt estimate la 4,6 miliarde de lei, iar pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe – 7,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor estimează că anul viitor Republica Moldova va primi, în sprijinul bugetului, a doua tranșă a împrumutului FMI în cadrul noului program în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), dar și prima tranșă a Comisia Europeană în cadrul noului acord privind asistența macrofinanciară în valoare de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 50 milioane euro), un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de 1 miliard de lei (echivalentul a 53,5 milioane dolari), inclusiv un împrumut în cadrul DPO în valoare de 938,5 milioane lei (echivalentul a 50 milioane dolari), 660 milioane lei (echivalentul a 30 milioane euro) de la alți donatori, precum și 377,8 milioane lei (echivalentul a 20,1 milioane dolari) de la Banca Europeană pentru Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre în ansamblu împrumuturi în valoare de 3 miliarde. 690,1 milioane lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Se preconizează ca locul doi în ceea ce privește volumul total al împrumuturilor externe de stat alocate Moldovei în anul 2022 să fie ocupat de BERD cu un indicator de 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 114,2 milioane dolari), ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre împrumuturi în sumă de 3,6 miliarde de lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Pe locul doi la va fi BERD cu un volum total al împrumuturilor de 2,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale. Locul trei va fi ocupat de Banca Europeană de Investiții: 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 93,4 milioane dolari), ceea ce reprezintă 14,8% din suma totală a împrumuturilor guvernamentale străine. Urmează FMI, care va acorda împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), care vor constitui 12,7% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale.

Uniunea Europeană va acorda Moldovei împrumuturi în sumă de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 58,6 milioane dolari), ceea ce va constitui 9,3% din volumul total al creditelor externe.

#buget #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.