Banii străinilor, colacul de salvare pentru bugetul Republicii Moldova

23 Nov. 2021, 14:58
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
23 Nov. 2021, 14:58 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să atragă finanțări externe, pentru susținerea bugetară, în sumă de 11,8 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului pentru anul 2022.

Împrumuturile externe pentru sprijin bugetar sunt estimate la 4,6 miliarde de lei, iar pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe – 7,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor estimează că anul viitor Republica Moldova va primi, în sprijinul bugetului, a doua tranșă a împrumutului FMI în cadrul noului program în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), dar și prima tranșă a Comisia Europeană în cadrul noului acord privind asistența macrofinanciară în valoare de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 50 milioane euro), un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de 1 miliard de lei (echivalentul a 53,5 milioane dolari), inclusiv un împrumut în cadrul DPO în valoare de 938,5 milioane lei (echivalentul a 50 milioane dolari), 660 milioane lei (echivalentul a 30 milioane euro) de la alți donatori, precum și 377,8 milioane lei (echivalentul a 20,1 milioane dolari) de la Banca Europeană pentru Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre în ansamblu împrumuturi în valoare de 3 miliarde. 690,1 milioane lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Se preconizează ca locul doi în ceea ce privește volumul total al împrumuturilor externe de stat alocate Moldovei în anul 2022 să fie ocupat de BERD cu un indicator de 2,1 miliarde de lei (echivalentul a 114,2 milioane dolari), ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale.

Principalul creditor al Guvernului Republicii Moldova în 2022 va fi Banca Mondială prin Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care vor oferi țării noastre împrumuturi în sumă de 3,6 miliarde de lei (echivalentul a 196,6 milioane dolari), ceea ce reprezintă circa 31,1% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale. Pe locul doi la va fi BERD cu un volum total al împrumuturilor de 2,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 18,1% din volumul total al împrumuturilor externe guvernamentale. Locul trei va fi ocupat de Banca Europeană de Investiții: 1,7 miliarde de lei (echivalentul a 93,4 milioane dolari), ceea ce reprezintă 14,8% din suma totală a împrumuturilor guvernamentale străine. Urmează FMI, care va acorda împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de lei (echivalentul a 80 milioane dolari), care vor constitui 12,7% din totalul intrărilor de împrumuturi externe guvernamentale.

Uniunea Europeană va acorda Moldovei împrumuturi în sumă de 1,1 miliarde lei (echivalentul a 58,6 milioane dolari), ceea ce va constitui 9,3% din volumul total al creditelor externe.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.