Lista țărilor unde se impun restricții de călătorie, actualizată de către Ministerul de Externe

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene informează despre actualizarea alertelor de călătorie. Astfel, noua listă de conține 55 de țări pentru care se introduce zonă roșie de călătorie.

Lista conține următoarea clasificare:

Stare de urgență
Restricții de intrare
Categoriile exceptate
Prevederi privind tranzitul
Măsuri pe plan intern

Informația exhaustivă poate fi accesată pe site-ul Ministerului de Externe.

Precizăm că, datele pot fi modificate, dacă autoritățile statelor străine vizate vor adopta alte decizii. Aceste informații sunt publicate în regim operativ de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova peste hotare. Informațiile curente se bazează pe cele mai recente date disponibile și sunt colectate din surse naționale autorizate și publice și sunt publicate la secțiunea „Alerte de călătorie COVID-19”, scrie realitatea.md.

Totodată, pentru consultații telefonice, ministerul are activat Centrul de Apel al MAEIE, care poate fi contactat la numerele: 0 80 090 990 – (gratuit de la telefonul fix din orice localitate a Republicii Moldova) sau +373 22 788 722 – din străinătate.

Suplimentar la resursele MAEIE, recomandăm cetățenilor Republicii Moldova care dispun de dubla cetățenie, a unui stat membru al UE, consultarea adițională și a datelor operative privind menținerea/ridicarea măsurilor restrictive la următoarea adresă: Re-Open (Platformă menținută de Uniunea Europeană).

#restrictii #calatorii #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.