Unul din șapte lei din impozitele moldovenilor va merge spre plata datoriilor, la anul

În 2022 pentru deservirea datoriilor vor fi cheltuiți 6,2 miliarde lei, sau fiecare al 7-lea leu colectat din impozite va merge pentru plata datoriilor, estimează economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În anul 2022 Guvernul va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru plata datoriilor. Aproape 13% din acumulările de la buget vor merge pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei sunt pentru plata dobânzile și 3,3 miliarde de lei – creditele vechi. Majorarea plăților pentru dobânzi se datorează împrumuturilor contractate de la băncile locale ca urmare a izolării externe. Partea proastă este costul mare a acestor împrumuturi”, a explicat economistul.

Până la sfârșitul anului 2021, Ministerul Finanțelor estimează să atragă granturi în sumă de 16,2 miliarde de lei. Iar în 2022, potrivit lu Ioniță, „dacă Republica își va face bine temele pentru acasă atunci va reuși să atragă 17 miliarde de lei”.

Performanța cea mai bună de atragere a finanțărilor externe, Republica Moldova a reușit-o în anul 2014 – 6,3 miliarde de lei dintre care 4,4 miliarde de lei au fost granturi.

O sumă impresionantă, care a avut o pondere de 3% din PIB. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova. Or, ca urmare a jafului bancar din anul 2014 țara noastră a pierdut încrederea partenerilor de dezvoltare și a ratat până în prezent 30 miliarde de lei din granturi care trebuiau să meargă în dezvoltarea infrastructurii și în investiții capitale”, a constat economistul Veaceslav Ioniță.

#granturi credite #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia