Unul din șapte lei din impozitele moldovenilor va merge spre plata datoriilor, la anul

În 2022 pentru deservirea datoriilor vor fi cheltuiți 6,2 miliarde lei, sau fiecare al 7-lea leu colectat din impozite va merge pentru plata datoriilor, estimează economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În anul 2022 Guvernul va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru plata datoriilor. Aproape 13% din acumulările de la buget vor merge pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei sunt pentru plata dobânzile și 3,3 miliarde de lei – creditele vechi. Majorarea plăților pentru dobânzi se datorează împrumuturilor contractate de la băncile locale ca urmare a izolării externe. Partea proastă este costul mare a acestor împrumuturi”, a explicat economistul.

Până la sfârșitul anului 2021, Ministerul Finanțelor estimează să atragă granturi în sumă de 16,2 miliarde de lei. Iar în 2022, potrivit lu Ioniță, „dacă Republica își va face bine temele pentru acasă atunci va reuși să atragă 17 miliarde de lei”.

Performanța cea mai bună de atragere a finanțărilor externe, Republica Moldova a reușit-o în anul 2014 – 6,3 miliarde de lei dintre care 4,4 miliarde de lei au fost granturi.

O sumă impresionantă, care a avut o pondere de 3% din PIB. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova. Or, ca urmare a jafului bancar din anul 2014 țara noastră a pierdut încrederea partenerilor de dezvoltare și a ratat până în prezent 30 miliarde de lei din granturi care trebuiau să meargă în dezvoltarea infrastructurii și în investiții capitale”, a constat economistul Veaceslav Ioniță.

#granturi credite #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.