Creșterea prețului la gaze i-a adus un profit impresionat gigantului rusesc Gazprom

Grupul rus Gazprom PJSC a anunţat, luni, un profit net record de 581,8 miliarde ruble (7,8 miliarde de dolari), în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu pierderile de 251 miliarde de ruble, în perioada similară a anului trecut, după ce preţul gazelor naturale în Europa, principala sursă de venituri pentru grupul controlat de Kremlin, a doborât record după record, arată raportul companiei.

Cifra de afaceri a crescut cu 70% până la 2.370 miliarde de ruble, de asemenea un maxim istoric pentru un singur trimestru, de la 1.400 miliarde de ruble în urmă cu un an.

Cel mai mare producător mondial de gaze naturale profită de pe urma unei creşteri istorice a preţurilor şi problemelor de aprovizionare din Europa, cea mai mare piaţă de export a Gazprom. Livrările de gaze ruseşti spre continentul european au fost limitate, pe măsură ce Rusia a dat prioritate refacerii stocurilor interne, iar aceasta a intensificat concurenţa cu Asia pentru gaze lichefiate.

Gazprom a precizat că preţul său mediu de vânzare a gazelor naturale pentru Europa şi alte regiuni a urcat la 313,40 dolari pentru 1.000 de metri cubi în trimestrul al treilea al acestui an, de la 117,2 dolari pentru 1.000 de metri cubi în urmă cu un an.

După anunţarea acestor rezultate acţiunile Gazprom au crescut cu până la 3,6% la bursa de la Moscova, după ce în ultima lună au scăzut pe fondul incertitudinilor cu privire la durata procedurilor de aprobare pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2. Această conductă, care ar permite Rusiei să livreze direct Europei 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, ar reduce riscurile de tranzit pentru Gazprom şi ar permite Rusiei să majoreze livrările de gaze pentru Uniunea Europeană, dacă va fi nevoie.

Rezultatele – record anunţate de Gazprom pentru trimestrul al treilea semnalează faptul că grupul rus ar putea să anunţe cele mai mari dividende din istoria sa.

Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal – Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom, în afara Rusiei, au crescut cu 10,4% în ritm anual, până la 158,8 miliarde metri cubi, în primele zece luni ale acestui an, însă cea mai mare creştere procentuală (272,2%) s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România, conform datelor publicate anterior de grupul rus.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.