Politica fiscală și vamală pentru anul 2022: Propunerile primăriei Chișinău

Primăria municipiului Chișinău a înaintat în adresa Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova propunerile la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022. Acestea țin de prevederea proiectului de modificare a subiectului impunerii cu impozitul pe bunuri imobiliare pe parcursul anului, a termenului de expediere a avizului de plată pentru achitarea respectivului impozit etc.

Totodată, municipalitatea vine cu propuneri ce vizează reglementarea la nivel național a măsurilor de susținere financiară a unor categorii de cetățeni, costurile de eliberare a autorizațiilor pentru construire/desființare a imobilelor în capitală, dar și cu cele ce se referă la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Anterior, economiștii de la Expert Grup au analizat politica fiscală pentru anul 2022 și au constatat că documentul nu este suficient de bine argumentat și bazat pe evidențe. Nu este clar cum și în baza căror analize de impact au fost stabilite unele măsuri de politică fiscală. Situația dată are loc în special din cauza faptului că în acest an nu a fost publicat și aprobat de către Guvern Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2022-2024, acel document menirea căruia este de a prezenta inclusiv cadrul macroeconomic și cum principalii indicatori macroeconomici au implicații asupra bugetului.

Economiștii constată că autoritățile se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Or, acest lucru ar putea si soluționat prin emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale). Iar ca instrumentul să fie utilizat, economiștii susțin că e nevoie de reducerea constrângerilor de ordin fiscal prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

#finanțte #primarie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova