Politica fiscală și vamală pentru anul 2022: Propunerile primăriei Chișinău

Primăria municipiului Chișinău a înaintat în adresa Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova propunerile la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022. Acestea țin de prevederea proiectului de modificare a subiectului impunerii cu impozitul pe bunuri imobiliare pe parcursul anului, a termenului de expediere a avizului de plată pentru achitarea respectivului impozit etc.

Totodată, municipalitatea vine cu propuneri ce vizează reglementarea la nivel național a măsurilor de susținere financiară a unor categorii de cetățeni, costurile de eliberare a autorizațiilor pentru construire/desființare a imobilelor în capitală, dar și cu cele ce se referă la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Anterior, economiștii de la Expert Grup au analizat politica fiscală pentru anul 2022 și au constatat că documentul nu este suficient de bine argumentat și bazat pe evidențe. Nu este clar cum și în baza căror analize de impact au fost stabilite unele măsuri de politică fiscală. Situația dată are loc în special din cauza faptului că în acest an nu a fost publicat și aprobat de către Guvern Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2022-2024, acel document menirea căruia este de a prezenta inclusiv cadrul macroeconomic și cum principalii indicatori macroeconomici au implicații asupra bugetului.

Economiștii constată că autoritățile se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Or, acest lucru ar putea si soluționat prin emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale). Iar ca instrumentul să fie utilizat, economiștii susțin că e nevoie de reducerea constrângerilor de ordin fiscal prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

#finanțte #primarie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.