Politica fiscală și vamală pentru anul 2022: Propunerile primăriei Chișinău

01 Dec. 2021, 09:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2021, 09:15 // Actual //  bani.md

Primăria municipiului Chișinău a înaintat în adresa Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova propunerile la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022. Acestea țin de prevederea proiectului de modificare a subiectului impunerii cu impozitul pe bunuri imobiliare pe parcursul anului, a termenului de expediere a avizului de plată pentru achitarea respectivului impozit etc.

Totodată,  municipalitatea vine cu propuneri ce vizează reglementarea la nivel național a măsurilor de susținere financiară a unor categorii de cetățeni, costurile de eliberare a autorizațiilor pentru construire/desființare a imobilelor în capitală,  dar și cu cele ce se referă la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Anterior, economiștii de la Expert Grup au analizat politica fiscală pentru anul 2022 și au constatat că documentul nu este suficient de bine argumentat și bazat pe evidențe. Nu este clar cum și în baza căror analize de impact au fost stabilite unele măsuri de politică fiscală. Situația dată are loc în special din cauza faptului că în acest an nu a fost publicat și aprobat de către Guvern Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2022-2024, acel document menirea căruia este de a prezenta inclusiv cadrul macroeconomic și cum principalii indicatori macroeconomici au implicații asupra bugetului.

Economiștii constată că autoritățile se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Or, acest lucru ar putea si soluționat prin emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale). Iar ca instrumentul să fie utilizat, economiștii susțin că e nevoie de  reducerea constrângerilor de ordin fiscal prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.