Politica zero-COVID din Hong Kong creează probleme firmelor și amână investițiile. Este ocolit de profesioniștii de TOP

Politica zero-COVID a Hong Kong-ului scoate străinii din centrul financiar și îi amână pe noii veniți, chiar dacă unele firme oferă pachete salariale care nu au mai fost întâlnite din zilele fastuoase de dinaintea prăbușirii Lehman Brothers. Noua variantă Omicron a provocat și mai multă anxietate în întreaga lume, determinând unele țări să înăsprească restricțiile de călătorie. Hong Kong și China continentală rămân printre puținele locuri care respectă o politică de toleranță zero cu privire la orice infecție cu coronavirus.

Considerat cândva unul dintre cele mai atractive orașe în ceea ce privește talentul global, Hong Kong este acum ocolit de mulți profesioniști de top din cauza faptului că oamenii încearcă să evite sau să scape de regulile de carantină.

Hong Kong ar putea pierde investiții din cauza politicii COVID

Grupurile internaționale de lobby de afaceri au transmis în mod repetat că orașul ar putea pierde investiții din cauza restricțiilor de călătorie, care pot duce până la trei săptămâni de carantină obligatorie.

Lars Kuepper, directorul general al companiei de relocare ReloSmart, spune că firma sa a înregistrat o creștere de cinci ori a cererilor pentru livrările în străinătate de la începutul pandemiei și o scădere de 14 ori a traficului în sens invers.

„Factorul major este cu siguranță pandemia și efectul restricțiilor asupra intrării în Hong Kong”, a spus Kuepper.

Guvernul spune că restricțiile sunt necesare pentru a proteja comunitatea de virus și pentru a redeschide parțial granița cu China continentală, care este principala sursă de creștere economică a Hong Kong-ului. China se izolează în mare măsură de restul lumii. Ca răspuns la întrebările Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului a spus că obiectivul de zero infecții se bazează pe „interesul general al comunității din Hong Kong” și că majoritatea rezidenților așteaptă cu nerăbdare redeschiderea frontierei continentale.

„Hong Kong rămâne un oraș competitiv la nivel global și o bază regională majoră pentru companiile internaționale, în ciuda provocărilor actuale legate de pandemia globală”, a spus el prin intermediul unui e-mail.

Carantină de la două până la trei săptămâni pentru rezidenții care se întorc în oraș

La momentul actual, mulți nerezidenți nu au voie să intre în Hong Kong, în timp ce rezidenții care se întorc în oraș trebuie să stea de la două până la trei săptămâni în carantină hotelieră pe cheltuiala lor.

O altă companie de relocare, Regal World Transport System Ltd., a spus că unii clienți au contactat în mod neobișnuit de peste mări pentru a-și muta bunurile în afara orașului. Ei au refuzat să se întoarcă în Hong Kong după ce au făcut călătorii inițial menite să fie pentru vizitele familiei. Locurile de muncă pentru relocarea oamenilor din Hong Kong au crescut cu 30-40% în ultimii 1-1/2 ani, a declarat directorul general Francis Cheung. „Întregul proces a fost făcut pe e-mail sau WhatsApp. Nu s-au prezentat personal”, a adăugat el.

#zero-COVID #firme #hong kong #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom