Adrian Lupușor: Sunt 4 surse de unde putem lua mijloace suplimentare financiare în criză

În cadrul unei dezbateri publice, „Starea de urgență: pro și contra, aspecte sanitare, economice și politice”, organizată de Agenția de presă IPN, Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, a spus că este bine că autoritățile propun lockdown, cu masuri compensatorii, la sume exacte, dar nu este suficient. El îndeamnă Republica Moldova să ia exemplul altor state, unde se implementează două măsuri prioritare: susținerea antreprenorilor, prin garantarea de stat a creditelor urgente, pentru a le facilita accesul la lichidități și compensarea timpului de muncă redus pentru angajați cu 70-80%.

„Cred că pot fi mobilizate resurse pentru a implementa un asemenea program, care nu ar costa. Bugetul Republica Moldova și-ar permite un asemenea program. Evident, va trebui să optimizăm din alte surse. Dar, analizând situația finanțelor publice de anul trecut, și FISC-ul, și Vama și-au făcut destul de bine meseria în plină criză. S-a menținut sistemul de finanțe publice cât de cât stabil”, a argumentat expertul.

Potrivit lui Adrian Lupușor, anul trecut, Guvernul nu a avut o viziune politică clară pentru a susține populația și firmele în pandemie. În schimb, s-a investit în infrastructură, dar nu s-au sprinijit agenții economici pe timp de pandemie.

„Având în vedere că este pandemie și criză, suportul țintit pentru cei care au suferit în pandemie a fost foarte slab. Statul nu a recurs la măsuri drastice de lockdown, aceasta și a impus firmelor să se descurce de sine stătător. În schimb, s-a recurs la construcții de drumuri și alte elemente de infrastructură. Pentru că, anul 2020 a fost un an electoral și politicienii au preferat să cheltuie pentru a-și maximiza bazinul electoral. Este un caz când o anumită doză de populism sau atitudinea politicienilor axată pe interese electorale a compromis capacitarea Republicii Moldova să administreze cea mai gravă criză economică din ultimii 20 de ani și cea mai gravă criză sanitară din toată istoria existenței țării”, subliniază Adrian Lupușor.

Expertul consideră că statul poate lua mijloace financiare suplimentare în situație de criză din 4 surse:

1. Optimizarea cheltuielilor neprioritare, ca de exemplu investițiile în infrastructură. Toate resursele trebuie redirecționate pentru sistemul medical, acestea trebuie să susțină lockdown-ul;

2. Trebuie rectificată Legea bugetului pentru anul curent, pentru a extinde planurile de împrumuturi pe intern. Statul ar trebui să emită obligațiuni ale valorilor mobiliare de stat pentru a se împrumuta pe intern;

3. Partenerii de dezvoltare

4. „Opțiunea de a emite euro-obligațiuni, cum au făcut multe țări”.

Potrivit lui Adrian Lupușor majoritatea politicienilor sunt împotriva stării de urgență pentru că e o măsură nepopulară. Este vorba de „un test picat de elitele politice, deoarece nu au reușit să se coalizeze.

Adrian Lupușor a mai spus că „Acum Republica Moldova are nevoie de două elemente esențiale: o coalizare a tuturor forțelor politice în lupta cu COVIDUL (noi trebuie să conștientizăm gravitatea acestei probleme pentru că oamenii mor și vor muri și mai mulți) și pentru reducerea răspândirii pandemiei. E un subiect care nu are culoare politică, e vorba de salvarea vieților omenești. Cred că toți politicienii din Parlament trebuie să se așeze la masă și să discute cum să salveze populația de efectele dramatice ale acestui virus. Restul se pot discuta ulterior”.

#expert #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.