VIDEO Peste 300 de agenți economici au aflat cum să devină antreprenori sociali în Moldova, datorită unui proiect ODIMM

După zeci de instruiri continue și ample, campania de informare și promovare a antreprenoriatului social, susținută de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a luat sfârșit. În tot acest timp, peste 300 de agenți economici au aflat cum pot să devină un antreprenor social în Republica Moldova. În cadrul programului, au fost prezentate spoturi educative, webinare și istorii de succes a mai multor antreprenori ce dețin deja întreprinderi sociale.

Prezentă la eveniment, directoarea ODIMM, Iulia Costin a spus antreprenoriatul social este un fenomen care în ultimii ani a prins rădăcini şi în Republica Moldova, însă se dezvoltă mai lent decât în ţările europene, acolo unde unul dintre patru agenţi economici este antreprenor Social.

„Noi ne-am propus să ajungem așa un target de un milion de persoane care să audă despre fenomenul sau despre ceea ce înseamnă antreprenoriatul social. Acum avem un un milion 500. Și credem că până la sfârșitul campaniei vom ajunge și acest număr de 2 milioane de populație. Este cred că foarte bine pentru Republica Moldova când foarte multă lume știu sau își dau seama ce înseamnă antreprenor social. Nu în zădar noi zicem că antreprenorii sociali sunt eroii societății noastre pentru că ei cu sursele proprii, cu inițiativa proprie nu sunt indiferenți de necesitățile societății. Ei contribuie la dezvoltarea societății, ei ajută un bătrân dacă au nevoie, ei creează un loc de muncă pentru o persoană cu dizabilități care costă mai mult un loc de muncă pentru asemenea persoane decât un loc de muncă simplu. Ei sunt companiile care ajută la dezvoltarea socială a localităților noastre”, a declarat, directoarea ODIMM, Iulia Costin.

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a oferit consiliere ministerului Economiei și ODIMM în domeniul politicilor economice. Tot în cadrul acestui proiect, experții au elaborat un logo reprezentativ al antreprenoriatului social.

„Împreună cu ministerul Economiei și împreună cu ODIMM am reușit cu suportul experților naționali și internaționali să elaborăm proiectul acelui program de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale care sperăm că în curând va fi aprobat și o să fie un suport real și simțitor pentru întreprinderile sociale. Împreună cu colegii de la ODIMM am elaborat un logo foarte simpatic. Inițiativa pentru promovarea antreprenoriatului social care va fi o imagine pentru ODIMM și pe viitor”, a spus Olesea Ghedrovici, managerul componentei de politici, proiectul MEPA, GIZ.

Unul dintre primii care s-a avântat în să devină antreprenor social este Igor Hâncu. Având o activitate pe piață de 9 ani, el a decis să ofere locuri de muncă pentru patru persoanele în etate, o categorie de persoane, care cu greu își pot găsi un loc de muncă într-o companie obişnuită.

„Este frumos și greu în același timp. frumos pentru că primim anumite beneficii de nivel spiritual sau chiar existențial. Greu pentru că politicul sau corporațiile mari încearcă să profite de acest concept și schimbă percepția la nivel național. O altă provocare este că avem puțini antreprenori sociali care au rezistat timpului și cu care să formăm o masă critică și să luptăm pentru drepturile noastre. Noi avem 4 bunici din categoria social vulnerabilă. Prin produsele, prin conceptul, prin filosofia pe care o avem noi și soluțiile pe care le oferim, primordiali sunt copii cu nevoi speciale și evident cei tipici pentru că noi avem jucării de la 1 la 99 de ani”, a spus Igor Hâncu, antreprenor social.

Iar Victor Nistorică, având deja în calitate de angajați mai multe persoane în etate și din familii cu mai mulți copii, a decis să fie parte a antreprenoriatului social. Bărbatul are o brutărie în localitatea Bardar unde sunt angajați peste 30 de persoane. El spune că instruirile la care a participat în tot acest timp i-au fost de mare folos, întrucât a reușit să învețe noțiuni noi care îi vizează activitatea.

„Instruirea sau webinarele de informare au fost aproape zilnic în noiembrie. Pe de o parte a fost util pentru că am învățat cadrul legal, financiar, fiscal și chiar cu aplicații concrete de cei care fac deja asta. Pe de altă parte a fost plăcut deoarece am aflat istorii frumoase, am cunoscut multă lume care face activități de ordin social. Ne-am impresionat, ne-am impresionat cu acest virus pozitiv de a face lucruri frumoase pentru cei din jur”, a menționat Victor Nistorică, viitor antreprenor social.

Până în prezent, doar 4 companii din Republica Moldova şi-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale”. Atribuirea sau retragerea acestui statut se face de către Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social. Statutul este atribuit pe un termen de 3 ani cu posibilitatea prelungirii acestuia. În același timp, alte 46 de companii sunt cunoscute că practică periodic activităţi sociale.

#afaceri sociale #odimm #antreprenoriat social #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.