Banca „mamă” a subsidiarei BCR din Republica Moldova împrumută 120 mil. de euro de la bursă

Pe 7 decembrie 2021, Bursa de Valori Bucureşti – operatorul pieţei de capital din România, a procesat o emisiune de obligaţiuni de 600 de milioane de lei a BCR echivalentul a 120 mil de euro, a doua cea mai mare instituţie de credit din România după Banca Transilvania și cu subsidiară în Republica Moldova .

Astfel, în perioada următoarea la Bucureşti va începe tranzacţionarea a patra finanţare a BCR, una care potrivit informaţiilor ZF ar avea o dobândă de 5,98% pe an, cu o dată estimativă de intrare la tranzacţionare în jur de 14 decembrie.

Cea mai recentă finanţare a BCR, de 500 mil. lei, a început tranzacţionarea la Bucureşti pe 19 octombrie 2021, acestea fiind primele obligaţiuni verzi ale băncii.

Cu un ritm de creştere de 52% în ultimul an, Banca Comercială Română (BCR), a doua cea mai mare instituţie de credit din România. Astfel banca, la care austriecii de la Erste au controlul majoritar, avansează de pe locul nouă pe locul şapte.

BCR este evaluată la aproape 3 miliarde de euro (14,7 mld. lei), comparativ cu 2 mld. euro (9,7 mld. lei) cât era anul trecut, fiind astfel la distanţă de circa 220 milioane de euro faţă de Banca Transilvania, care ocupă locul şase.

Din primăvara anului 2021, BCR are o finanţare de bonduri de 1 mld. lei la bursă. Potrivit datelor ZF, prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II, viitorii pensionari ai României au 30% din această finanţare.

BCR a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit net consolidat de 1,14 mld. lei (232,5 mil. euro), în creştere cu 35% faţă de câştigul din primele nouă luni din 2020, pe fondul creşterii creditării şi a veniturilor, dar şi ca urmare a alocării de costuri cu riscul mai reduse.

BCR România are și o subsidiară în Republica Moldova, care este printre cele mai mici bănci de pe piața locală. Instituția financiară avea active de 1,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii octombrie. Volumul creditelor acordate a fot de 1,1 miliarde de lei, depozite atrase de 2,5 miliarde de lei și un profit de 13,7 mil. de lei.

#BCR #imprumut #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.