Banca „mamă” a subsidiarei BCR din Republica Moldova împrumută 120 mil. de euro de la bursă

Pe 7 decembrie 2021, Bursa de Valori Bucureşti – operatorul pieţei de capital din România, a procesat o emisiune de obligaţiuni de 600 de milioane de lei a BCR echivalentul a 120 mil de euro, a doua cea mai mare instituţie de credit din România după Banca Transilvania și cu subsidiară în Republica Moldova .

Astfel, în perioada următoarea la Bucureşti va începe tranzacţionarea a patra finanţare a BCR, una care potrivit informaţiilor ZF ar avea o dobândă de 5,98% pe an, cu o dată estimativă de intrare la tranzacţionare în jur de 14 decembrie.

Cea mai recentă finanţare a BCR, de 500 mil. lei, a început tranzacţionarea la Bucureşti pe 19 octombrie 2021, acestea fiind primele obligaţiuni verzi ale băncii.

Cu un ritm de creştere de 52% în ultimul an, Banca Comercială Română (BCR), a doua cea mai mare instituţie de credit din România. Astfel banca, la care austriecii de la Erste au controlul majoritar, avansează de pe locul nouă pe locul şapte.

BCR este evaluată la aproape 3 miliarde de euro (14,7 mld. lei), comparativ cu 2 mld. euro (9,7 mld. lei) cât era anul trecut, fiind astfel la distanţă de circa 220 milioane de euro faţă de Banca Transilvania, care ocupă locul şase.

Din primăvara anului 2021, BCR are o finanţare de bonduri de 1 mld. lei la bursă. Potrivit datelor ZF, prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II, viitorii pensionari ai României au 30% din această finanţare.

BCR a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit net consolidat de 1,14 mld. lei (232,5 mil. euro), în creştere cu 35% faţă de câştigul din primele nouă luni din 2020, pe fondul creşterii creditării şi a veniturilor, dar şi ca urmare a alocării de costuri cu riscul mai reduse.

BCR România are și o subsidiară în Republica Moldova, care este printre cele mai mici bănci de pe piața locală. Instituția financiară avea active de 1,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii octombrie. Volumul creditelor acordate a fot de 1,1 miliarde de lei, depozite atrase de 2,5 miliarde de lei și un profit de 13,7 mil. de lei.

#BCR #imprumut #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.