Statul a mai pus 4 miliarde în cârca Moldovei în doar 3 luni

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu peste 4,1 miliarde de lei în primele trei luni din 2026 și a ajuns la 56,1 miliarde de lei la sfârșitul lunii martie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Creșterea este aproape integral alimentată de valorile mobiliare de stat (VMS), care reprezintă pilonul principal al datoriei interne. Doar pe piața primară, statul a atras peste 4 miliarde de lei în primul trimestru.

Datele arată că: VMS plasate pe piața internă au ajuns la peste 56 miliarde lei, adică practic întreaga datorie internă, peste 43 miliarde lei provin din emisiuni pe piața primară și alte circa 11 miliarde lei sunt valori mobiliare emise în scopuri speciale, stabilite de lege.

Un detaliu important este revenirea interesului populației: împrumuturile prin plasament direct către persoane fizice au crescut în trimestrul I, chiar dacă ponderea lor rămâne modestă. Acest lucru indică faptul că statul începe să atragă mai activ banii cetățenilor, nu doar ai băncilor.

În același timp, rata dobânzilor rămâne ridicată. Pentru trimestrul I 2026, rata medie ponderată la VMS a fost de aproximativ 9,33%, mai mare decât anul trecut. Practic, statul se împrumută mai scump, ceea ce va pune presiune pe buget în anii următori.

Finanțarea deficitului se mută tot mai mult pe piața internă. În contextul unui deficit bugetar estimat la peste 20 miliarde lei pentru 2026, autoritățile sunt nevoite să emită constant titluri de stat pentru a acoperi golul financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.