Carburanții scumpi nu împiedică șoferii să meargă cu mașinile. Cu cât au crescut importurile

În nouă luni ale anului 2021, cantitatea totală importată de produse petroliere importate a constituit 639 mii tone cu 7,6% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele ANRE.

Petroliștii din Republica Moldova au importat 461 mii tone de motorină cu 5,8% mai mult. Cel mai mult au crescut importurile de benzină cu 18,4% și au constitut 133 mii tone. Gazul lichefiat a rămas la aceiași cantitate – 45 mii tone.

România reprezintă principalul furnizor de produse petroliere deținând din totalul importat o cotă de 99,16% la benzină și 59,33% la motorină. Această tendință se explică prin prezența pe piața autohtonă a companiilor petroliere care dețin rafinării proprii în statul vecin, dar și datorită distanței mici, care permite importul pe cale rutieră la costuri relativ mici. Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale pot fi menționate Federația Rusă cu 31,77 %, Bulgaria cu 3,75 % și în premieră Turcia cu 2,41%, din importul total de motorină.

În cazul gazului lichefiat, poziția de lider este ocupată de Kazahstan, care deține o cotă de 43,85 %. Această tendință, se explică prin faptul că, prețul de vânzare a gazului lichefiat din Kazahstan și Federația Rusă este mai mic decât în alte regiuni, aceasta fiind urmată de România cu 33,68 %, Federația Rusă cu 13,72 %, Belarus cu 4,19% și din alte țări de origine 4,56%.

În luna septembrie, prețul mediu de import al unei tone de benzină a ajuns la nivelul de 755,4 dolari SUA/tona, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,80% comparativ cu nivelul lunii iunie sau o majorare cu 47,94% comparativ cu nivelul lunii ianuarie 2021.

Prețurile la motorină au avut o evoluție similara benzinei, astfel, prețul mediu ponderat de import reflectat în dolari SUA/tona, în luna septembrie, s-a majorat în comparație cu luna iunie cu 8,21%, iar aceeași valoare exprimată în lei/tonă s-a majorat cu 7,28%.

#import #benzina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.