Gavrilița trimite Moldovagaz la plimbare: E responsabilitatea companiei să asigure plățile către Gazprom

În protocolul care a fost semnat (30 octombrie n.r) am agreat plățile pentru luna octombrie. Mai departe este responsabilitatea Moldovagaz să asigure efectuarea achitărilor, astfel a comentat premierul Natalia Gavrilița situația în cazul în care Moldovagaz nu va putea asigura plata către Gazprom a gazului livrat.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz anunța, astăzi, că pentru a asigurarea funcționării neîntrerupte a sistemului de gaze din Republica Moldova, compania este obligată până la data de 20 a fiecărei luni să achite costul gazelor naturale consumate în luna precedentă, precum și jumătatea din costul gazelor naturale consumate în luna curentă.

Pentru a îndeplini obligațiile de plată și a minimiza riscurile de limitare a aprovizionării cu gaze după data de 20 decembrie a anului curent, întreprinderea a apelat la consumatorii noncasnici cu solicitarea de a-și îndeplini obligațiunile contractuale cu Furnizorul de servicii publice și să plătească până la 15 decembrie 2021 costul gazelor naturale consumate în noiembrie, precum și să ia în considerare suplimentar posibilitatea unei plăți în avans până la 20 decembrie 2021 a costului gazelor consumate în prima jumătate a lunii decembrie a anului curent”, se mai arată în mesajul companiei.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Ulterior, la 26 noiembrie, Guvernul a alocat cei 1,3 miliarde de lei Energocom, care a preluat datoria Termoelectrica către Moldovagaz. Banii alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei furnizorului de căldură din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

#protocol #gaz #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.