Maia Sandu: „Moldova vrea să devină membră a UE. Am prefera mai devreme decât mai târziu”

14 Dec. 2021, 23:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 23:56 // Actual //  bani.md

Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Reuters, citat de digi24.ro, că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană și că ar vrea ca acest lucru să se întâmple „mai devreme decât mai târziu”.

Declarațiile președintei Maia Sandu au reprezentat cea mai directă și clară exprimare publică a cursului pro-occidental și pro-european al Republicii Moldova. Sandu, al cărei partid reformist a obţinut o victorie detaşată în alegerile parlamentare din luna iulie, este văzută în Republica Moldova ca un simbol al schimbării care oferă UE un succes de politică externă într-o ţară aproape falimentată de corupţia endemică.

„Republica Moldova vrea să devină membră a UE într-o zi”, a mai spus Maia Sandu, care a evitat afirmaţiile fără echivoc privind orientarea ţării după ce a ajuns la putere la sfârşitul lui 2020, dată fiind dependenţa Moldovei de gazul rusesc. „Ne-ar plăcea să ajungem acolo preferabil mai devreme decât mai târziu”, a afirmat Sandu în cadrul interviului care a avut loc într-un hotel din Bruxelles.

Întrebată dacă Rusia va permite Republicii Moldova – care se află între Ucraina şi statul membru UE, România, să adere la UE, Maia Sandu a răspuns că le-a spus oficialilor ruşi că modelul blocului celor 27 este cel de urmat pentru ţară. „Vom insista că este alegerea noastră (n. red. – aderarea la UE) şi ne-ar plăcea ca alte ţări să respecte această alegere”, a subliniat ea.

Rusia, acuzată că se folosește de livrările de gaz pentru a intimida Republica Moldova

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a acuzat Moscova, în octombrie, că se foloseşte de gazul natural pentru a intimida Republica Moldova, o acuzaţie pe care Kremlinul o respinge. Sandu a calificat noul contract pe cinci ani semnat de guvernul de la Chişinău cu Gazprom drept „rezonabil”, dar a spus că Moscova le-a acordat „preţuri preferenţiale” aliaţilor apropiaţi.

Guvernul de la Chişinău va contesta solicitarea Gazprom de pe 30 octombrie de plată a unor datorii de 709 milioane de dolari, a spus ea.

„Când preţul gazului a crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre unele datorii despre care susţin că datează din 1994 (…) Bineînţeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Noi credem că datoria trebuie să fie mult mai mică”, a afirmat Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a spus şi că este preocupată de acumularea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. Ea a precizat, însă, că nu există semne de activitate rusă sporită în Transnistria, regiunea separatistă din estul Moldovei.

„Din nefericire, avem în continuare trupe ruse pe teritoriul nostru”, a amintit ea, solicitând retragerea lor din Transnistria care, conform legislației internaționale este parte a teritoriului Republicii Moldova.

Controlul Maiei Sandu asupra executivului şi a parlamentului îi oferă Republicii Moldova cea mai bună şansă pe care a avut-o vreodată de a lua statul din mâinile unor elite corupte, susţin oficiali de la Bruxelles şi de la Chişinău.

Republica Moldovei a cerut Interpolului să-i caute pe doi dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, acuzaţi că au sifonat banii statului. Unul dintre ei, Vladimir Plahotniuc, este acuzat de implicare în furtul de un miliard de euro din băncile moldovene în perioada 2014-2015. Avocaţii lui Plahotniuc au negat că el a fost implicat în ceea ce este cunoscut la nivel local sub denumirea „furtul secolului”.

„Contăm pe sprijin internaţional pentru că cei mai mari escroci care au furat de la poporul nostru au părăsit ţara”, a mai spus Sandu, adăugând că Plahotniuc se ascunde probabil în Turcia.

 

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală