Low-cost fără escală în Republica Moldova

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro.

Am avut discuții cu Ryanair și ei ne-au spus că taxele aeroportuare sunt foarte mari – 24 de euro. Atâta timp cât nu ne dați un preț de 5-7 euro per pasager nu avem cum să zburăm. Chiar și cel mai scump aeroport din Londra oferă taxe de 5 și 15 euro per pasager”, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, chiar și la unicul operator, prezent în Republica Moldova, Wizzair prețurile la bilete sunt mai mari decât dacă taxa aeroportuară ar fi fost mai mică

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

Cât costă o călătorie din Chişinău şi una din România

Paris. Cu rezervare de la Chişinău, un bilet de avion te costă 119 euro. Dacă decolezi din Bucureşti spre oraşul îndrăgostiţilor, zbori cu doar 20 de euro. Pentru un bilet de autocar Chişinău-Bucureşti mai scoţi din buzunar circa 260 de lei.

Madrid. Cu decolare din Chişinău, plăteşti 197 de euro. De la Târgu Mureş, doar 15 euro. Pentru a ajunge de la Chişinău la Târgu Mureş mai plăteşti circa 270 de lei, biletul de autocar.

Milano. Un zbor cu decolare din Chişinău costă 118 euro. În schimb, pentru un bilet de avion Timişoara-Milano poţi să plăteşti chiar şi 13 euro. Adaugă 40 de euro un zbor cu Carpatair de la Chişinău până în Timişoara.

Londra. De la Chişinău plăteşti 129 de euro pentru biletul de avion. De la Cluj-Napoca, plăteşti 24 de euro. Un bilet de autocar de la Chişinău la Cluj te costă 320 de lei.

#low-cost #pasageri #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.