Viceguvernator BNR: Din cauza lipsei de voinţă politică a decidenţilor, am ratat şansele de a adopta euro mai repede

19 Dec. 2021, 09:13
 // Categoria: Slider // Autor:  Lupu Eduard
19 Dec. 2021, 09:13 // Slider //  Lupu Eduard

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, consfinţeşte eşecul României în proiectul adoptării euro mai repede. România ar putea adopta euro după 22 de ani de la aderarea la UE şi după 30 de ani de la începerea cotării euro la Bucureşti.

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cu­mulând 15 ani faţă de ter­me­nul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), este verdictul necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora, scrie Ziarul Financiar.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Realitatea Live

01 Mai 2024, 14:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Mai 2024, 14:53 // Actual //  Lupu Eduard

O parte dintre recenzorii lucrează și astăzi, 1 mai – Ziua Muncii, însă în funcție de cum și-au panificat activitatea, a declarat pentru BANI.MD, șeful Biroului Național de Statistică, Oleg Cara.

„Unii dintre ei își pot lua zile libere în cursul săptămânii și lucrează în weekend. Orarul e flexibil pentru fiecare în parte”, a mai spus Cara.

Întrebat dacă de Paștele Blajinilor, recenzorii vor merge prin cimitire, Oleg Cara a spus că: „ este exclus acest lucru. Sunt stabilite locuri speciale unde populația este intervievată: în fața blocului, în fața porții casei”.

Aproape 600 de mii de locuinţe şi 860 de mii de persoane din Republica Moldova au fost recenzate, până acum, în cadrul Recensământului populaţiei şi locuinţelor.

Recensământul populației și locuințelor 2024 în Republica Moldova se desfășoară în perioada 8 aprilie – 7 iulie, în întreaga țară. Conform legislației, cetățenii sunt obligați să răspundă la întrebările recenzorilor și să ofere răspunsuri corecte. La rândul lor, autoritățile sunt obligate să asigure confidențialitatea răspunsurilor acordate.

Recenzorul va efectua 5 vizite la domiciliu. În cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă, el va lăsa în căsuța poștală, în poartă sau la ușă o înștiințare privind participarea la recensământ care va conține datele de contact ale recenzorului pentru a stabili împreună o zi și o oră convenabilă pentru recenzare.

Recensământul din 2024 este al treilea la număr efectuat în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău