Viceguvernator BNR: Din cauza lipsei de voinţă politică a decidenţilor, am ratat şansele de a adopta euro mai repede

19 Dec. 2021, 09:13
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
19 Dec. 2021, 09:13 // Slider //  bani.md

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, consfinţeşte eşecul României în proiectul adoptării euro mai repede. România ar putea adopta euro după 22 de ani de la aderarea la UE şi după 30 de ani de la începerea cotării euro la Bucureşti.

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cu­mulând 15 ani faţă de ter­me­nul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), este verdictul necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora, scrie Ziarul Financiar.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

02 Iul. 2026, 17:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2026, 17:28 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Profitul net al companiilor de asigurări aproape s-a dublat în primul trimestru, în timp ce activele, capitalul și rezervele tehnice au continuat să crească. În același timp, șoferii au plătit polițe RCA mai scumpe, iar despăgubirile achitate au avansat într-un ritm chiar mai accelerat decât încasările din prime.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, cele nouă societăți de asigurare active pe piață au înregistrat un profit net cumulat de 68,7 milioane de lei în primele trei luni ale anului, cu 83,6% mai mult decât în perioada similară din 2025. Opt companii au raportat profit, iar doar una a încheiat trimestrul pe pierdere.

Activele totale ale sectorului au urcat la 6,1 miliarde de lei, în creștere cu 3,4% față de sfârșitul anului trecut, iar fondurile proprii au depășit 1,46 miliarde de lei. Toate companiile au respectat cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de autoritatea de supraveghere.

Un detaliu important este că peste două treimi din activele utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerințelor de capital sunt investite în valori mobiliare de stat. Asigurătorii dețineau la sfârșitul lunii martie titluri de stat în valoare de peste 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 68,3% din totalul activelor admise pentru acoperirea obligațiilor.

Piața a încasat prime brute de 820,2 milioane de lei în primul trimestru, cu 10,8% peste nivelul de anul trecut. Totuși, despăgubirile au crescut într-un ritm mult mai alert, cu 24,1%, până la 386,2 milioane de lei. Acest lucru a împins rata daunelor pentru asigurările generale la 46,3%, cu 4,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Asigurările auto continuă să domine categoric piața, reprezentând peste 65% din toate primele subscrise. În același timp, prima medie pentru polițele RCA interne a crescut la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât în primul trimestru din 2025, iar dauna medie a urcat la peste 22.400 de lei, în creștere cu aproape 10%. Pentru polițele Carte Verde, dauna medie a depășit 93.600 de lei.

Totodată, rentabilitatea capitalului (ROE) a urcat la 14,3%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 4,5%, ambele în creștere semnificativă față de anul precedent. Totodată, rata operațională combinată a coborât la 98,6%, sub pragul de 100%, ceea ce indică faptul că activitatea de bază a industriei a rămas profitabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!