Endava trece de 10.000 angajați la nivel global, din care peste jumătate în România, Bulgaria și Moldova

Endava anunță că a trecut de pragul de 10.000 de angajați la nivel global, împărțiți în locații close-to-client în Europa de Vest, Regatul Unit al Marii Britanii, Statele Unite ale Americii, Australia și Singapore, precum și în locații de livrare de tip nearshore în Europa Centrală și America de Sud.

Atingerea acestui reper validează mai curând abordarea noastră, nu neapărat succesul. Endava nu a avut niciodată ca obiectiv doar să devină o organizație mare. Am pus tot timpul accentul pe a avea echipe minunante, care fac o treabă extraordinară pentru clienți, care la rândul lor se întorc la noi pentru mai multe proiecte. Acest lucru permite companiei să crească, deschizând oportunități în organizație pentru oamenii noștri, pentru a-și dezvolta cariera, pentru a accepta roluri și responsabilități mai mari, pe măsură ce ne dezvoltăm”, a spus John Cotterell, CEO, Endava.

Cei 10.000 de angajați sunt distribuiți în echipe multidisciplinare la nivel global, formate din ingineri cu diferite specializări și grade de senioritate, toți concentrați pe livrarea unor soluții de calitate clienților.

Această abordare permite companiei să-și diversifice și să scaleze aptitudinile și capabilitățile, precum și diferitele tipuri de proiecte pe care le poate aborda, modul în care își poate asuma complet responsabilitatea în oferirea de soluții complexe, într-o multitudine de industrii.

În acest moment, peste 5.000 dintre angajații companiei sunt localizați în regiunea Europa Centrală (Bulgaria, Moldova, România) și lucrează pentru diverși clienți din industrii precum plăți, servicii financiare, TMT (Tehnologie, Media si Telecom) sau logistică. Fiind una dintre cele mai mari companii de software din Republica Moldova și unul dintre cei mai doriți angajatori, Endava continuă să își dezvolte echipa la nivel local.

#software #coompanie #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.