Guvernul a numit noii secreatari de stat ai Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a convocat ieri, 15 martie 2021, ședința Cabinetului de miniștri, în cadrul căreia au fost numiți secretarii de stat ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Curtea Constituțională ne-a permis să numim în funcții vacante secreatari de stat, lucru care trebuie să îl facem neîntârziat pentru că avem de gestionat o criză, în special în ceea ce ține de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și Ministerul Justiției urmează a fi suplinit cu profesioniști din sistem. Sublinez că functiile vacante vor fi suplinite cu oameni din sistem care nu au nimic cu politicul și expertiza cărora va permite să gestionăm eficient crizele cu care ne confruntăm”, a menționat premierul interimar în debutul ședinței.

Prin urmare, Cabinetul a aprobat numirea în funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale, din data de 16 martie, a lui Igor Curov, care este medic de profesie, actualmente deținând funcția de Șef-adjunct al Spitalului de Urgență, iar pe parcursul ultimilor 15 ani a activat în mai multe funcții de conducere în cadrul IMSP Institutul de Medicină Urgentă. Al doilea secretar de stat al MSMPS a fost numit Denis Cernelea, care din luna mai a anului 2020 exercită funcția de director al Centrului de triere COVID-19 din Chișinău. Și cel de-al treilea secretar de stat numit este Vasile Cușca, angajat al MSMPS din anul 1999 cu o vastă experiență în domeniul protecției sociale.

„Felicit noii colegi, le urez succese în activitatea extrem de dificilă de stăvilire a acestui val de pandemie care ne acoperă țara”, a precizat Aureliu Ciocoi, adăugând că secretarii de stat numiți astăzi vor activa doar pe durata exercitării mandatului Guvernului interimar.

De asemenea, Cabinetul a aprobat numirea noilor secretari de stat ai Ministerului Justiției: Alexandru Pleșca, actualul vicedirector al Inspectoratului național de probațiune și Tatiana Tverdun, angajată a Ministerului Justiției din anul 2003 până în prezent. Totodată, astăzi Guvernul a numit în funcția de director al Centrului Național al Cinematografiei pe Valentina Iusuphodjaev, după ce a promovat concursul pentru această poziție, organizat de MECC. Mandatul acesteia va dura 4 ani.

#Aureliu Ciocoi #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.