Vânzări record în anul 2021 pentru o casă de licitații. De unde vin cei mai mulți bani

În anul 2021, casa britanică de licitații Christie’s, fondată în 1766 de James Christie a înregistrat vânzări record. Suma totală s-a ridicat la 7,1 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, cea mai mare parte din sumă este reprezentată de vânzările private, în valoare de 1,7 miliarde de dolari, iar licitaţiile lucrărilor în format NFT reprezintă cel mai nou sector. Acestea au însemnat 150 de milioane de dolari din suma totală.

Cea mai scumpă lucrare de artă vândută anul acesta la casa de licitații Christie’s a fost „Femme assise près d’une fenêtre (Marie-Therese)” (1932) de Pablo Picasso. Aceasta a fost adjudecată în luna mai contra sumei de 90 de milioane de dolari. După adăugarea taxelor, preţul ei final a fost de 103,4 milioane de dolari.

Totalul înregistrat de Christie’s este foarte apropiat de cel al rivalei Sotheby’s, care a raportat 7,3 miliarde de dolari. Anul trecut, Christie’s a raportat vânzări de 4,4 miliarde de dolari, faţă de 5 miliarde de dolari declarate de Sotheby’s.

Noile cifre înseamnă o revenire a pieţei de artă, afectate anul trecut de pandemie.

Statele Unite reprezintă în continuare cea mai importantă piaţă pentru Christie’s, deşi casa de licitaţii se concentrează tot mai mult pe zona Hong Kong şi China continentală. Vânzările live şi online au însumat în SUA 2,6 miliarde de dolari, creştere cu 92% faţă de 2020, iar 35% dintre toate loturile vândute au revenit unor cumpărători americani.

Celelalte pieţe importante sunt EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), cu Londra lider (980 de milioane de dolari), şi Asia – Pacific.

#casa de licitatii #Christie's #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au decis să înghețe, temporar, majorarea tarifelor vamale pentru mai multe țări, inclusiv Republica Moldova. În următoarele 90 de zile, taxa de import pentru mărfurile moldovenești pe piața americană va rămâne la nivelul de 10%, și nu va fi majorată la 31%, așa cum era planificat inițial de administrația fostului președinte Donald Trump.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei a convocat pe 9 aprilie o reuniune cu 50 de exportatori moldoveni activi pe piața SUA pentru a analiza impactul acestei decizii asupra afacerilor lor.

Unul dintre cei mai afectați este producătorul de sucuri Speranța Con, care se teme că produsele sale nu vor mai fi competitive în condițiile noilor tarife. Compania ia în calcul reorientarea către Uniunea Europeană și piețele asiatice.

Vinificatorii afirmă că este încă dificil de evaluat efectul noilor tarife, dar și aceștia își propun extinderea pe piețele europene. Brandul de îmbrăcăminte Julia Allert atrage atenția că retragerea de pe piața americană ar fi complicată, în special din cauza dezvoltării puternice a comerțului online și a notorietății deja dobândite în rândul consumatorilor americani.

În sectorul IT și outsourcing, companiile moldovenești – în special cele din logistică și transport – consideră că tarifele nu le afectează direct, însă scăderea veniturilor în 2025 este evidentă. Peste 600 de companii care prestează servicii pentru piața americană resimt deja presiuni financiare, cauzate de măsurile protecționiste ale fostei administrații Trump.

Mediul de afaceri și autoritățile propun păstrarea și consolidarea poziției Moldovei în lanțurile globale de valoare adăugată, în special în industriile auto și textilă, sprijin guvernamental personalizat pentru fiecare categorie de produs afectat de noile tarife și demararea negocierilor cu partenerii europeni și identificarea de noi piețe externe pentru produsele moldovenești.

În anul 2024, exporturile Republicii Moldova către SUA au reprezentat 2,5% din volumul total, echivalentul a 90 de milioane de dolari, în timp ce importurile din SUA au atins 1,5% (135 milioane de dolari).

Principalele produse moldovenești exportate în SUA au fost vinuri de desert – 48% din totalul exporturilor, sucuri din fructe (în special de mere) – 14%, piese și dispozitive din plastic pentru transport – 9%, băuturi alcoolice – 5%, articole vestimentare – 3% și produse de cofetărie – 2%.