Vânzări record în anul 2021 pentru o casă de licitații. De unde vin cei mai mulți bani

În anul 2021, casa britanică de licitații Christie’s, fondată în 1766 de James Christie a înregistrat vânzări record. Suma totală s-a ridicat la 7,1 miliarde de dolari.

Potrivit informațiilor, cea mai mare parte din sumă este reprezentată de vânzările private, în valoare de 1,7 miliarde de dolari, iar licitaţiile lucrărilor în format NFT reprezintă cel mai nou sector. Acestea au însemnat 150 de milioane de dolari din suma totală.

Cea mai scumpă lucrare de artă vândută anul acesta la casa de licitații Christie’s a fost „Femme assise près d’une fenêtre (Marie-Therese)” (1932) de Pablo Picasso. Aceasta a fost adjudecată în luna mai contra sumei de 90 de milioane de dolari. După adăugarea taxelor, preţul ei final a fost de 103,4 milioane de dolari.

Totalul înregistrat de Christie’s este foarte apropiat de cel al rivalei Sotheby’s, care a raportat 7,3 miliarde de dolari. Anul trecut, Christie’s a raportat vânzări de 4,4 miliarde de dolari, faţă de 5 miliarde de dolari declarate de Sotheby’s.

Noile cifre înseamnă o revenire a pieţei de artă, afectate anul trecut de pandemie.

Statele Unite reprezintă în continuare cea mai importantă piaţă pentru Christie’s, deşi casa de licitaţii se concentrează tot mai mult pe zona Hong Kong şi China continentală. Vânzările live şi online au însumat în SUA 2,6 miliarde de dolari, creştere cu 92% faţă de 2020, iar 35% dintre toate loturile vândute au revenit unor cumpărători americani.

Celelalte pieţe importante sunt EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), cu Londra lider (980 de milioane de dolari), şi Asia – Pacific.

#casa de licitatii #Christie's #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.