FMI cu „ciocanul” în capul Moldovei: Guvernare slabă, corupția prosperă și moldovenii pleacă pe-un cap

În ciuda progreselor semnificative, guvernanța generală și slăbiciunile structurale continuă să împiedice îmbunătățirea susținută a nivelului de trai al cetățenilor moldoveni, constată FMI.

În pofida progresului semnificativ, deficiențe ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și cadrul de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității.”, mai spune FMI.

Potrivit autorității monetare, perspectivele economice sunt periclitate în continuare de anumite riscuri. Riscurile externe includ manifestarea unor consecințe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum și impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital și de remiteri și ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecții cu COVID-19 și de impactul negativ asupra situației financiare cauzat de creșterea repetată a ratei șomajului și închiderea afacerilor. Mai mult ca atât, reinstaurarea instabilității politice, rezistența față de reforme din partea unor grupuri de interese sau încetinirea ritmului reformelor ar putea afecta încrederea în succesul reformelor, limita opțiunile de finanțare externă și exacerba fenomenul de scădere a profesionalismului autorităților publice cheie, ceea ce va duce la deteriorarea si mai mare a capacităților și așa slabe ale Republicii Moldova de a implementa reforme..

Fondul mai spune că economia țării se redresează după o recesiune bruscă în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 și a secetei. Se estimează PIB-ul Republicii Moldova va crește cu 7,5% în 2021, determinat de cererea internă susținută de creșterea robustă a creditelor și a salariilor, precum și de fluxurile puternice de remitențe. Inflația s-a accelerat și a fot determinată de redresarea cererii și de creșterea prețurilor la energie și alimente. Se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5% din PIB în 2021 din cauza cheltuielilor mai mari legate de criză. Datoria publică a crescut cu până la 34% din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor globale la mărfuri și a creșterii activității economice interne.

#econnomie #prognoza #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.