FMI cu „ciocanul” în capul Moldovei: Guvernare slabă, corupția prosperă și moldovenii pleacă pe-un cap

În ciuda progreselor semnificative, guvernanța generală și slăbiciunile structurale continuă să împiedice îmbunătățirea susținută a nivelului de trai al cetățenilor moldoveni, constată FMI.

În pofida progresului semnificativ, deficiențe ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și cadrul de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității.”, mai spune FMI.

Potrivit autorității monetare, perspectivele economice sunt periclitate în continuare de anumite riscuri. Riscurile externe includ manifestarea unor consecințe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum și impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital și de remiteri și ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecții cu COVID-19 și de impactul negativ asupra situației financiare cauzat de creșterea repetată a ratei șomajului și închiderea afacerilor. Mai mult ca atât, reinstaurarea instabilității politice, rezistența față de reforme din partea unor grupuri de interese sau încetinirea ritmului reformelor ar putea afecta încrederea în succesul reformelor, limita opțiunile de finanțare externă și exacerba fenomenul de scădere a profesionalismului autorităților publice cheie, ceea ce va duce la deteriorarea si mai mare a capacităților și așa slabe ale Republicii Moldova de a implementa reforme..

Fondul mai spune că economia țării se redresează după o recesiune bruscă în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 și a secetei. Se estimează PIB-ul Republicii Moldova va crește cu 7,5% în 2021, determinat de cererea internă susținută de creșterea robustă a creditelor și a salariilor, precum și de fluxurile puternice de remitențe. Inflația s-a accelerat și a fot determinată de redresarea cererii și de creșterea prețurilor la energie și alimente. Se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5% din PIB în 2021 din cauza cheltuielilor mai mari legate de criză. Datoria publică a crescut cu până la 34% din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor globale la mărfuri și a creșterii activității economice interne.

#econnomie #prognoza #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.