Moldovenii țin valuta la ciorap. În noiembrie au vândut cu 40% mai puțini euro și dolari la casele de schimb

În luna noiembrie 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 23,7%, comparativ cu 84,0% în luna octombrie, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a diminuat cu 57,0 milioane USD (-40,1%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici s-a majorat cu 189,2 milioane USD (+2,1 ori).

În aceste condiții, în luna noiembrie, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin vânzare de valută în volum de 237,1 milioane USD2.

În luna noiembrie, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,8% în raport cu dolarul SUA, până la 17,6036 USD/MDL comparativ cu 17,4598 USD/MDL în luna octombrie. Potrivit valorilor de la finele lunii noiembrie, leul s-a depreciat cu 1,2%4 în raport cu dolarul SUA.

În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (74,8%).

Luând în considerare anticipările inflaționiste și evoluția pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, BNM monitorizează cu atenție situația și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară.

#USD #euro #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.