Ambuteiajele ar putea rămâne în trecut! Soluția – obligațiunea municipalității. Ofițerii INSP, în raid cu RLIVE TV

22 Dec. 2021, 15:12
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
22 Dec. 2021, 15:12 // Slider //  MD Bani

Ambuteiajele din Chișinău au devenit cel mai discutat subiect, de la o vreme încoace, iar indignările locuitorilor Capitalei curg șiroaie. „Primăria lui Ceban” se spală pe mâini și arată, zilnic, cu degetul spre Ministerul Afacerilor Interne, către Inspectoratul General al Poliției, dar și către actuala guvernarea, iar ultimii la rândul lor susțin că de vină este infrastructura orașului, dar și inacțiunea municipalității în acest sens, scrie Realitatea.md.

Prezentatorul „Orei de live cu Traian Stoianov” de la RLIVE TV, însoțit de câțiva ofițeri ai Inspectoratului Național de Securitate Publică, au făcut o plimbare prin oraș pentru a înțelege de la ce se „trag” ambuteiajele și cine le creează.

„Chișinăul este pregătit pentru un număr redus de locuitori, anterior o familie din 10 avea o mașină. Acum însă aproape fiecare familie are un automobil și mai mult chiar. În oraș nu avem parcări speciale, iar șoferii parchează în locurile interzise anume din acest motiv. Autoritățile au creat piste pentru cicliști, ok e bine, susținem. Deprinderea rămâne aceeași la moldoveni, întrucât nu se creează locuri alternative de parcare precum, punctul A, B sau C. Șoferii caută scuze, iar asta pentru că municipalitatea nu s-a gândit la o alternativă pozitivă pentru conducătorii auto. Oamenii vor respecta regula doar atâta timp cât timp va sta poliția lângă ei, după vor încălca din nou. Nu mai avem unde evacua mașini”, a declarat Daniel Mazepa, ofițer INSP.

În timpul plimbării prin Chișinău, ofițerii INSP au vorbit și despre o altă „rădăcină” a ambuteiajelor din oraș.

„Mai e și problema construcțiilor. Avem clădiri cu multe etaje, centre comerciale care sunt vizitate zilnic de zeci de oameni cu mașini, dar care nu au locuri pentru parcare. În rezultat, mașinile sunt lăsate pe marginea drumului. Cine le-a dat autorizația? La asta de ce nu s-au gândit. Așteptăm de mulți ani acea bandă de ocolire a orașului, centura care așa și nu o avem acum. Mașinile circulă din toate sectoarele și avem blocaje mari. Pentru a scăpa de mașinile parcate la nimereală, avem nevoie de parcări speciale, cu plată, însă nu prea mare. Oamenii să fie ok și motivați să lase mașina la parcare și nu pe marginea drumului. O altă chestie, modernizarea transportului public, el să fie mai solicitat decât transportul privat. Să investim în autobuzele ecologice, troleibuze. Plata, timpul de așteptare, dar și condițiile să fie bune, ca să atragă locuitorii Capitalei. Va fi mai accesibil pentru oameni. Mașinile private să fie doar pentru distanții mari, pentru plecări în afara țării. Avem nevoie de a lărgi orașul, dar și de aplicare a interdicțiilor de construcție a clădirilor noi în centrul orașului”, a declarat Daniel Mazepa, ofițer INSP.

Ofițerul INSP s-a expus și pe marginea benzilor dedicate transportului public din Capitală.

„Benzile dedicate transportului public. Da, este o soluție logică, optimală, ecologică care trebuie în mai multe zone. Benzile trebuie să fie obligatorii, iar vehiculele să circule din 5 în 10 minute, iar dacă ele vor circula conform graficului, oamenii nu vor mai avea nevoie de mașinile personale. Locuitorii Capitalei vor economisi bani, timp și nu vor mai sta în ambuteiaje atât dimineața, cât și seara. Pe aceste benzi, mașinile de taxi nu pot circula, nu sunt un transport public, ci privat. Legal, nu au dreptul să circule pe aceste benzi. Semafoarele inteligente, la fel, sunt o necesitate a orașului. Poliția nu poate rezolva supraaglomerarea orașului. Nu spunem că totul stă în mâinile primarului general, însă acesta are o echipă mare, oameni care primesc salarii anume pentru a se ocupa de confortul locuitorilor. Ei trebuie să gândească și să aplice în practică soluții pentru ca unele probleme nici să nu mai apară”, a declarat Mazepa.

Mai multe detalii despre plimbarea prezentatorului „Orei de live cu Traian Stoianov” de la RLIVE TV, alături de ofițerii INSP, aflați în video de mai jos sau accesând RLIVE.MD.

Menționăm că în ultima perioadă, ambuteiajele din capitală le dau mari bătăi de cap șoferilor. Anterior, edilului Capitalei a spus că pentru anul viitor sunt planificate circa 105 milioane de lei pentru amenajarea unor parcări de diverse tipuri. De asemenea, se preconizează reorganizarea completă a locurilor de parcare din centrul orașului, în perimetrul străzilor Albișoara, A. Mateevici, M. Viteazul și Ismail.

Ion Ceban a cerut și luni, 20 decembrie, întoarcerea poliției comunitare în gestiunea Primăriei municipiului Chișinău. Edilul a menționat că dacă acest lucru ar fi posibil, problema ambuteiajelor ar putea fi rezolvată în maxim trei luni de zile.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.