Șapte primării din Republica Moldova, premiate de Uniunea Europeană. Cine sunt câștigătorii

În cadrul Inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), șapte primării din Republica Moldova au fost premiate de Uniunea Europeană. Au fost acordate granturi în valoare totală de 2,6 milioane de euro. Granturile constituie un sprijin considerabil pentru creșterea economică a localităților și crearea locurilor de muncă la nivel local prin implementarea abordărilor inovatoare și a soluțiilor adaptate la nivel local. Ceremonia de acordare a granturilor a fost găzduită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, alături de reprezentanți ai Guvernului și PNUD.

Granturile sunt acordate pentru șapte localități în baza unui proces de aplicare riguros și a unei selecții competitive, organizate între țările Parteneriatului Estic. Sprijinul total al Inițiativei ”Primarii pentru Creștere Economică” pentru șapte autorități publice locale (APL) din Republica Moldova constituie 2.915.533,00 EUR, din care 2.595.829,00 EUR sunt oferiți de Uniunea Europeană și 319.719,00 EUR reprezintă contribuția autorităților publice locale.

„Crearea locurilor de muncă la nivel local și generarea oportunităților economice în toate regiunile Republicii Moldova este esențială pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Uniunea Europeană a oferit acest sprijin de 2.6 milioane de euro în beneficiul a șapte regiuni din Republica Moldova. Prin intermediul inițiativei “Primarii pentru Creștere Economică” UE contribuie la identificarea unor soluții progresive și adaptate pentru a răspunde provocărilor ce țin de dezvoltare. Acestea vor asigura abordări inovatoare pentru o redresare economică incluzivă și din perspectivă ecologică, precum proiectele care vor sprijini construcția unei piețe regionale agricole la Șoldănești și a unui centru agricol eficient din punct de vedere energetic la Căușeni. De asemenea, se va acorda asistență pentru implementarea soluțiilor ecologice de promovare a turismului în regiunea Ungheni și crearea unui centru de sprijinire a afacerilor în satul Cărpineni, alături de alte inițiative similare”, a menționat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Patru APL-uri – Căușeni, Cărpineni, Șoldănești și Ungheni – au semnat un contract pentru a livra rezultate tangibile pentru cetățenii locali, în rezultatul apelului pentru propuneri de „proiecte-pilot” din prima etapă a programului, lansat în februarie 2021, care a constat în depunerea de către autoritățile locale a unei propuneri de proiect pentru finanțare.

Totodată, trei municipalități – Cahul, Călărași și Ceadâr-Lunga – au primit certificate de grant, în rezultatul apelului de propuneri „Portofoliu și Inovare”, lansat în iunie 2021. Aceste trei localități vor trece prin procesul de transformare municipală, fiind asistate pe parcurs cu sprijin financiar din partea UE. Acordarea certificatelor de grant le permite primăriilor să înceapă lucrările de identificare a nevoilor locale specifice și a soluțiilor adaptate la nivel local, care vizează creșterea economică, crearea noilor locuri de muncă prin abordare și expertiză inovatoare, precum și transformarea și modernizarea localităților. Aceste abordări noi vor include preluarea inovațiilor și a descoperirilor, construirea unor parteneriate bazate pe încredere, onestitate și deschidere, studierea și împărtășirea celor mai bune practici, raportarea periodică a progresului obținut. Primăriile vor implementa propunerile de proiecte și vor beneficia de asistență în perioada 2021–2024.

Despre Inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică”

Inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică” (2021–2024), faza II, este o continuare a Inițiativei ”Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG) lansate și finanțate de Uniunea Europeană în 2017 pentru a susține primarii și municipalitățile din țările Parteneriatului Estic (EaP), inclusiv Republica Moldova. Principalele domenii de asistență includ sprijinul oferit primarilor și municipalităților pentru a deveni facilitatori activi ai dezvoltării economice, precum și asistență pentru dezvoltarea strategiilor inovatoare și durabile de dezvoltare, crearea locurilor de muncă și elaborarea unor planuri noi de dezvoltare economică locală.

În plus, Inițiativa M4EG își propune să ofere oportunități de finanțare autorităților locale, să creeze soluții adaptate la nivel local și să le implementeze în localități, în beneficiul cetățenilor și comunităților. Autoritățile locale vor beneficia, de asemenea, de noi capacități și acces la finanțare pentru abordarea problemelor legate de redresarea ecologică după criza pandemică.

Pe lângă investiții, localitățile vor beneficia de servicii complementare, cum ar fi oportunități de educație online, colaborarea cu alți donatori, parteneri și potențiali investitori, consolidarea capacităților pentru elaborarea planurilor de dezvoltare economică locală, bazate pe cele mai bune practici europene, participarea la activități regionale de schimb de cunoștințe și informații, precum și eligibilitatea pentru alte oportunități de finanțare UE în cadrul Inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” care ar putea fi disponibile în viitor.

În cadrul M4EG, localitățile și partenerii lor din sectorul privat sunt încurajați să se concentreze pe „blocurile de bază” ale problemelor, care sunt precondițiile locale cheie pentru dezvoltarea sectorului privat, inclusiv cooperarea locală și crearea de rețele; administrarea afacerilor în mod transparent și fără corupție; accesul la finanțare; terenul și infrastructura; poziționarea externă și marketingul; cadrul normativ și cel instituțional; abilitățile și incluziunea capitalului uman – toate menite să ajute la îmbunătățirea activităților APL-urilor și, prin urmare, să producă rezultate tangibile și un impact benefic.

Inițiativa M4EG este implementată de PNUD începând cu 2021, în strânsă cooperare cu UE, cu autoritățile locale și cu un șir de alți parteneri.

#Granturi #Primarii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.