Șapte primării din Republica Moldova, premiate de Uniunea Europeană. Cine sunt câștigătorii

În cadrul Inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG), șapte primării din Republica Moldova au fost premiate de Uniunea Europeană. Au fost acordate granturi în valoare totală de 2,6 milioane de euro. Granturile constituie un sprijin considerabil pentru creșterea economică a localităților și crearea locurilor de muncă la nivel local prin implementarea abordărilor inovatoare și a soluțiilor adaptate la nivel local. Ceremonia de acordare a granturilor a fost găzduită de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, alături de reprezentanți ai Guvernului și PNUD.

Granturile sunt acordate pentru șapte localități în baza unui proces de aplicare riguros și a unei selecții competitive, organizate între țările Parteneriatului Estic. Sprijinul total al Inițiativei ”Primarii pentru Creștere Economică” pentru șapte autorități publice locale (APL) din Republica Moldova constituie 2.915.533,00 EUR, din care 2.595.829,00 EUR sunt oferiți de Uniunea Europeană și 319.719,00 EUR reprezintă contribuția autorităților publice locale.

„Crearea locurilor de muncă la nivel local și generarea oportunităților economice în toate regiunile Republicii Moldova este esențială pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Uniunea Europeană a oferit acest sprijin de 2.6 milioane de euro în beneficiul a șapte regiuni din Republica Moldova. Prin intermediul inițiativei “Primarii pentru Creștere Economică” UE contribuie la identificarea unor soluții progresive și adaptate pentru a răspunde provocărilor ce țin de dezvoltare. Acestea vor asigura abordări inovatoare pentru o redresare economică incluzivă și din perspectivă ecologică, precum proiectele care vor sprijini construcția unei piețe regionale agricole la Șoldănești și a unui centru agricol eficient din punct de vedere energetic la Căușeni. De asemenea, se va acorda asistență pentru implementarea soluțiilor ecologice de promovare a turismului în regiunea Ungheni și crearea unui centru de sprijinire a afacerilor în satul Cărpineni, alături de alte inițiative similare”, a menționat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Patru APL-uri – Căușeni, Cărpineni, Șoldănești și Ungheni – au semnat un contract pentru a livra rezultate tangibile pentru cetățenii locali, în rezultatul apelului pentru propuneri de „proiecte-pilot” din prima etapă a programului, lansat în februarie 2021, care a constat în depunerea de către autoritățile locale a unei propuneri de proiect pentru finanțare.

Totodată, trei municipalități – Cahul, Călărași și Ceadâr-Lunga – au primit certificate de grant, în rezultatul apelului de propuneri „Portofoliu și Inovare”, lansat în iunie 2021. Aceste trei localități vor trece prin procesul de transformare municipală, fiind asistate pe parcurs cu sprijin financiar din partea UE. Acordarea certificatelor de grant le permite primăriilor să înceapă lucrările de identificare a nevoilor locale specifice și a soluțiilor adaptate la nivel local, care vizează creșterea economică, crearea noilor locuri de muncă prin abordare și expertiză inovatoare, precum și transformarea și modernizarea localităților. Aceste abordări noi vor include preluarea inovațiilor și a descoperirilor, construirea unor parteneriate bazate pe încredere, onestitate și deschidere, studierea și împărtășirea celor mai bune practici, raportarea periodică a progresului obținut. Primăriile vor implementa propunerile de proiecte și vor beneficia de asistență în perioada 2021–2024.

Despre Inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică”

Inițiativa „Primarii pentru Creștere Economică” (2021–2024), faza II, este o continuare a Inițiativei ”Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG) lansate și finanțate de Uniunea Europeană în 2017 pentru a susține primarii și municipalitățile din țările Parteneriatului Estic (EaP), inclusiv Republica Moldova. Principalele domenii de asistență includ sprijinul oferit primarilor și municipalităților pentru a deveni facilitatori activi ai dezvoltării economice, precum și asistență pentru dezvoltarea strategiilor inovatoare și durabile de dezvoltare, crearea locurilor de muncă și elaborarea unor planuri noi de dezvoltare economică locală.

În plus, Inițiativa M4EG își propune să ofere oportunități de finanțare autorităților locale, să creeze soluții adaptate la nivel local și să le implementeze în localități, în beneficiul cetățenilor și comunităților. Autoritățile locale vor beneficia, de asemenea, de noi capacități și acces la finanțare pentru abordarea problemelor legate de redresarea ecologică după criza pandemică.

Pe lângă investiții, localitățile vor beneficia de servicii complementare, cum ar fi oportunități de educație online, colaborarea cu alți donatori, parteneri și potențiali investitori, consolidarea capacităților pentru elaborarea planurilor de dezvoltare economică locală, bazate pe cele mai bune practici europene, participarea la activități regionale de schimb de cunoștințe și informații, precum și eligibilitatea pentru alte oportunități de finanțare UE în cadrul Inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” care ar putea fi disponibile în viitor.

În cadrul M4EG, localitățile și partenerii lor din sectorul privat sunt încurajați să se concentreze pe „blocurile de bază” ale problemelor, care sunt precondițiile locale cheie pentru dezvoltarea sectorului privat, inclusiv cooperarea locală și crearea de rețele; administrarea afacerilor în mod transparent și fără corupție; accesul la finanțare; terenul și infrastructura; poziționarea externă și marketingul; cadrul normativ și cel instituțional; abilitățile și incluziunea capitalului uman – toate menite să ajute la îmbunătățirea activităților APL-urilor și, prin urmare, să producă rezultate tangibile și un impact benefic.

Inițiativa M4EG este implementată de PNUD începând cu 2021, în strânsă cooperare cu UE, cu autoritățile locale și cu un șir de alți parteneri.

#Granturi #Primarii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.