Vameșii au discutat cu diaspora dificultățile de traversare a frontierei

24 Dec. 2021, 15:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Dec. 2021, 15:38 // Actual //  bani.md

În contextul atestării tot mai frecvente a cazurilor în care persoanele fizice, din lipsă de informare, transportă bunuri a căror valoare depășește limita neimpozabilă, Serviciul Vamal a organizat, în premieră, o ședință consultativă cu asociațiile din diasporă, la care au fost discutate provocările întâmpinate de conaționalii aflați în străinătate la traversarea frontierei cu diverse mărfuri.

Ședința s-a desfășurat în data de 23 decembrie 2021, în format online, cu participarea conducerii Serviciului Vamal, responsabililor pe diverse segmente de activitate vamală și zeci de reprezentanți ai diasporei, fiind facilitată de Biroul Relații cu Diaspora.

Cele mai importante subiecte de pe agenda evenimentului au vizat transportarea bagajelor neînsoțite peste frontiera vamală, declararea prin acțiune a mijloacelor de transport cu numere străine, transmiterea bunurilor sub formă de donații și alte aspecte specifice domeniului vamal.

Astfel, participanții au fost informați cu privire la regulile de trecere peste frontiera vamală a bagajelor neînsoțite. Bagajele neînsoțite sunt bunurile expediate de către proprietar (posesor) sau la indicația lui, care sunt deplasate peste frontiera vamală de către transportator și nu sunt însoțite de proprietar sau posesor. La introducerea bagajului neînsoțit în țară, transportatorul declară în scris bunurile și achită drepturile de import.

Persoanele fizice au dreptul:

  • De a introduce pe teritoriul țării sau de a primi, prin intermediul bagajelor neînsoțite, bunuri fără achitarea drepturilor de import, cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în RM sau cu obținerea acestor bunuri prin moștenire, fapte confirmate prin actele corespunzătoare.
  • De a primi bunuri prin intermediul bagajelor neînsoțite, cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, precum și cu condiția achitării drepturilor de import.

Cei prezenți au fost familiarizați și cu prevederile legale privind regimul de admitere temporară a mijloacelor de transport cu numere străine. Persoanele fizice rezidente și cele nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, fără achitarea drepturilor de import, doar în cazul în care acestea vor fi declarate prin acțiune și plasate sub regim vamal de admitere temporară, cu achitarea vinietei și cu respectarea următoarelor condiții:

  • mijlocul de transport se află la evidență permanentă în alt stat;
  • persoana fizică rezidentă să dețină în proprietate sau să aibă drept de folosință asupra mijlocului de transport, iar persoana fizică, suplimentar, să și locuiască temporar în Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele corespunzătoare;
  • mijlocul de transport să fie scos de pe teritoriul țării până la expirarea termenului acordat (180 de zile într-o perioadă de 12 luni consecutive);
  • mijlocul  de transport să nu fie folosit pentru prestarea serviciilor de transport al mărfurilor sau pasagerilor;
  • mijlocul de transport nu poate fi vândut, donat, transmis prin moștenire, închiriat, subînchiriat, dat în comodat, gajat, transferat sau pus la dispoziția unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, numai după achitarea drepturilor de import.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.