Noul trend în materie de investiții: Nu este vorba de blockchain, nici de aur, nici de vin sau artă. Se apreciază rapid

28 Dec. 2021, 11:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Dec. 2021, 11:20 // Bani și Afaceri //  MD Bani

V-aţi întrebat vreodată care este cea mai bună investiţie? Nu este vorba de blockchain, nici de aur, nici de vin sau chiar de artă. Cercetătorii ruşi de la Şcoala Superioară de Economie din Rusia susţin că blocurile Lego la mâna a doua se apreciază mai repede decât oricare dintre acestea.

Studiem randamentele financiare ale activelor alternative de investiţii de colecţie, cum ar fi jucăriile, folosind ca exemplu seturile LEGO. Astfel de jucării emblematice, cu o ofertă care se diminuează în timp şi cu valori de colecţie ridicate, par să producă randamente ridicate pe piaţa secundară.

Investiţiile în LEGO au obţinut un randament mediu de cel puţin 11% (8% în termeni reali) în perioada de eşantionare 1987-2015. Randamentele LEGO nu sunt expuse la factorii de risc ca piaţa, valoarea, impulsul şi volatilitatea, dar au o expunere aproape unitară la factorul dimensiune.

Un alfa multifactorial pozitiv de 4%-5%, un raport Sharpe de 0,4, o asimetrie pozitivă a randamentului şi o expunere redusă la factorii de risc standard fac din jucăria LEGO şi din alte obiecte de colecţie similare o investiţie alternativă atractivă cu un bun potenţial de diversificare.

Seturile Lego devin mai scumpe în fiecare an din cauza „valorii ridicate de colecţie” combinată cu scăderea ofertei. Majoritatea seturilor Lego sunt scoase din uz după câţiva ani.

Preţurile acestor seturi de jucării de ocazie rămân neafectate de suişurile şi coborâşurile de pe piaţa bursieră, au precizat cercetătorii, subliniind chiar faptul că preţurile au crescut în timpul crizei financiare din 2008.

Comparându-le cu o investiţie la fel de valoroasă ca bijuteriile, antichităţile sau alte lucruri, cercetătorii au susţinut în raport că un set Lego de mari dimensiuni a obţinut un randament de 2.230 de procente în opt ani.

Preţurile Lego au crescut chiar şi în timpul pandemiei de Covid-19, când mulţi adulţi şi copii au fost nevoiţi să rămână în case în timpul carantinei.

„Zeci de mii de tranzacţii sunt făcute pe piaţa secundară Lego. Chiar şi ţinând cont de preţurile mici ale majorităţii seturilor, aceasta este o piaţă uriaşă care nu este bine cunoscută de investitorii tradiţionali”, a declarat despre cercetare Victoria Dobrynskaya, unul dintre autorii studiului şi profesor asociat la Facultatea de Ştiinţe Economice.

Lucrarea lor a fost publicată în revista Research in International Business and Finance.

Unele dintre seturile Lego folosite, care au atins preţuri ridicate, au fost Şoimul Mileniului, Steaua Morţii II şi Distrugătorul stelar imperial.

30 Sept. 2026, 16:16
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 16:16 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ritmul de creștere a datoriei de stat a devenit periculos și presiunea dobânzilor va pune o povară tot mai mare pe buget în anii următori, susține deputatul Ion Chicu într-o intervenție video.

Potrivit lui Chicu, în primele opt luni ale anului 2026 datoria de stat ar fi crescut cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna, în medie, circa 2 miliarde de lei împrumutate lunar. Ministerul Finanțelor publică separat datele cu privire la datoria internă și externă, inclusiv situația la 31 august 2026.

„În opt luni, datoria statului nostru a crescut cu aproape 15 miliarde de lei. În medie, cam 2 miliarde pe lună împrumută acest Guvern”, a declarat deputatul.

Chicu afirmă că aceste împrumuturi sunt utilizate inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului și estimează că, la un cost al finanțării de aproximativ 10% pe an, pentru fiecare 2 miliarde de lei împrumutate ar urma să fie plătite circa 200 de milioane de lei doar sub formă de dobânzi.

„Pe tot ce împrumută Guvernul timp de o lună, la anul numai dobânda ar însemna 200 de milioane de lei”, a spus deputatul, comparând suma cu bugetele anuale cumulate ale unor municipii precum Hâncești sau Edineț.

Chicu a criticat și intențiile de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și impozitelor, susținând că această abordare ar pune presiune suplimentară pe economie și populație. El a acuzat autoritățile că nu reduc suficient cheltuielile publice și că se limitează la declarații.

Deputatul a calificat situația drept „foarte gravă” și a avertizat că menținerea actualului ritm de îndatorare ar putea crea probleme serioase pentru finanțele publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii august 2026, datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 147,7 miliarde de lei, față de circa 132,8 miliarde de lei la începutul anului. Astfel, în primele opt luni, soldul datoriei a crescut cu aproape 15 miliarde de lei.