Creditul bancar: avantaje și dezavantaje. La ce trebuie să fii atent când alegi un credit

Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică care sunt avantajele și dezavantajele unui credit bancar. De asemenea, aveți posibilitatea să aflați și date istorice despre credit, cum a apărut și când a încetat să mai fie considerat „un păcat de moarte”.

„Dobânda, adică plata pentru folosirea unei sume de bani a apărut încă înainte să fie inventat scrisul. Din acest motiv, originea sa exactă este necunoscută, însă în majoritatea limbilor antice termenul provine de la cuvântul „urmaș” și se presupune că a apărut din procesul de împrumut al vitelor între gospodării, când acestea trebuiau întoarse cu puiii născuți între timp. Încă în Mesopotamia, cu 2400 de ani înaintea erei noastre avem mărturii scrise despre iertarea datoriilor.”

Economistul Veaceslav Ioniță împarte tipurile de credit în 3 mari categorii:

credite ipotecare (pentru procurarea unui imobil);
credite de consum (când vrei să cumperi un frigider, o mașină de spălat, etc);
creditele pentru persoanele fizice și pentru afaceri.

Când vrem să luăm un credit trebuie să luăm în calcul, în primul rând, dacă avem nevoie de acesta.

„Se poate întâmpla ca veniturile viitoare să scadă și să nu putem întoarce creditul. Se poate întâmpla ca dobânda să crească și atunci va trebui să plătim mai mult decât ne așteptăm.”

Dacă ați decis că aveți nevoie de un credit, alegeți produsul care vi se potrivește cel mai bine: creditul ipotecar, creditul de consum, credite overdraft sau o linie de credit.

„Orice credit am alege, trebuie să studiem care este perioada de grație, comisionul de acordare și cel anual de administrare, dobânda anuală și modul de calculare a dobânzii simple sau compuse, perioada de achitare și suma lunară spre plată. În final, trebuie să cerem băncii să ne prezinte dobânda anuală efectivă (DAE). Pentru a avea cifre comparabile, vom verifica acești parametri la diferite bănci în baza unei sume similare. Cel mai simplu este să comparăm în baza DAE care include toate costurile anuale.”

#credit bancar #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.