Creditul bancar: avantaje și dezavantaje. La ce trebuie să fii atent când alegi un credit

Prin intermediul podcastului „De unde apar banii” cu Vitalie Condrațchi, Banca Națională a Moldovei explică care sunt avantajele și dezavantajele unui credit bancar. De asemenea, aveți posibilitatea să aflați și date istorice despre credit, cum a apărut și când a încetat să mai fie considerat „un păcat de moarte”.

„Dobânda, adică plata pentru folosirea unei sume de bani a apărut încă înainte să fie inventat scrisul. Din acest motiv, originea sa exactă este necunoscută, însă în majoritatea limbilor antice termenul provine de la cuvântul „urmaș” și se presupune că a apărut din procesul de împrumut al vitelor între gospodării, când acestea trebuiau întoarse cu puiii născuți între timp. Încă în Mesopotamia, cu 2400 de ani înaintea erei noastre avem mărturii scrise despre iertarea datoriilor.”

Economistul Veaceslav Ioniță împarte tipurile de credit în 3 mari categorii:

credite ipotecare (pentru procurarea unui imobil);
credite de consum (când vrei să cumperi un frigider, o mașină de spălat, etc);
creditele pentru persoanele fizice și pentru afaceri.

Când vrem să luăm un credit trebuie să luăm în calcul, în primul rând, dacă avem nevoie de acesta.

„Se poate întâmpla ca veniturile viitoare să scadă și să nu putem întoarce creditul. Se poate întâmpla ca dobânda să crească și atunci va trebui să plătim mai mult decât ne așteptăm.”

Dacă ați decis că aveți nevoie de un credit, alegeți produsul care vi se potrivește cel mai bine: creditul ipotecar, creditul de consum, credite overdraft sau o linie de credit.

„Orice credit am alege, trebuie să studiem care este perioada de grație, comisionul de acordare și cel anual de administrare, dobânda anuală și modul de calculare a dobânzii simple sau compuse, perioada de achitare și suma lunară spre plată. În final, trebuie să cerem băncii să ne prezinte dobânda anuală efectivă (DAE). Pentru a avea cifre comparabile, vom verifica acești parametri la diferite bănci în baza unei sume similare. Cel mai simplu este să comparăm în baza DAE care include toate costurile anuale.”

#credit bancar #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.