Deși Republica Moldova este o piață atractivă pentru companiile aeriene low-cost, acestea ocolesc țara noastră urmare a taxelor aeroportuare foarte mari.

Avem foarte puține zboruri către Republica Moldova. Trebuie să vii de la București sau Kiev cu mașina. Era o problemă cu zborurile până la pandemie, dar și după pandemie și mai este și problema concesionării aeroportului care cere o plată foarte înaltă de la companiile low cost pe care noi vrem să le aducem”, a explicat președintele Maia Sandu refuzul companiilor low-cost de a veni în Republica Moldova în interviul „Fără Protocol”.

Potrivit ei, „proprietarul fugar, care se ascunde în Israel cere niște plăți foarte mari de la companiile low-cost care vor să vină în Moldova și de aceea nu le putem aduce. Negocierile se împiedică de taxa aeroportuară pe care o cere Șor”, a mai punctat Maia Sandu.

Taxa aeroportuară în Republica Moldova este de 24 de euro/pasager, iar în țările vecine taxa variază de la 5 la 15 euro.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ulterior, aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Bănci de Economii, Unibank și Banca Socială.