Lipsa vântului a ținut pe loc turbinele eolienelor din Europa și a agravat criza energetică

În 2021, vitezele vântului au fost mai reduse decât de obicei în Europa, astfel turbinele de la nivelul blocului au generat mai puţină electricitate, ceea ce a înrăutăţit criza ce a impulsionat preţurile energiei la maxime record în condiţiile în care companiile de utilităţi au fost nevoite să cumpere mai mult cărbune şi mai multe gaze naturale mai costisitoare, scrie Reuters.

Situaţia ilustrează provocarea pe care o are în faţă Uniunea Europeană în eforturile sale de a da un impuls energiei regenerabile şi a-şi atinge ţintele de climat: preţurile energiei pot urca puternic atunci când vântul nu mai bate. În acest context, sunt necesare modalităţi de stocare a unei părţi din energia în exces obţinută când vântul bate cu putere, scrie ZF.

„Dacă am fi avut vânturi puternice sau doar rezonabile în această perioadă, nu am fi avut astfel de creşteri dramatice de preţuri“, arată Rory McCarthy, analist la Wood Mackenzie.

Cei mai mari producători de energie eoliană din Europa, Marea Britanie, Germania şi Danemarca, au valorificat doar 14% din capacitatea instalată în trimestrul trei, când preţurile gazelor au atins maxime record, comparativ cu o medie de 20-26% înregistrată în anii anterior, relevă datele Refinitiv.

În Germania, cea mai mare economie europeană cu cea mai ridicată capacitate de energie eoliană de pe continent, producţia combinată a parcurilor eoliene a scăzut cu aproximativ 16% în acest an, potrivit lui Bruno Burger, analist în cadrul Fraunhofer Institute din Germania.

Atât Comisia Europeană, cât şi Agenţia Internaţională pentru Energie spun că actualele preţuri record la energie nu ar trebui să încetinească eforturile de atingere a ţintelor de climat prin reorientarea dinspre combustibili fosili. Guvernele ar trebui să ajute la creşterea capacităţii surselor de energie regenerabilă. Unii cred însă că Europa renunţă la combustibilii fosili mult prea rapid.

Nu există nimic care să sugereze că schimbările climatice în sine joacă un rol în scăderea vitezei vântului, susţin companiile din sector.

Mai multe regenerabile vor face preţurile mai volatile pe termen scurt, până la mediu, în condiţiile în care vremea dictează în mare parte preţurile. Însă traderii spun că piaţa poate face faţă volatilităţii crescute, iar creşterile puternice de preţuri încurajează investitorii să finanţeze soluţii de backup.

Potrivit experţilor, criza energiei din Europa arată cum ţările se vor confrunta cu „probleme în creştere“ legate de trecerea la surse regenerabile de energie, iar situaţia de aici ar putea servi drept avertisment Americii, scrie Newsweek.

#turbine eoliene #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom