Lipsa vântului a ținut pe loc turbinele eolienelor din Europa și a agravat criza energetică

06 Ian. 2022, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Ian. 2022, 15:00 // Actual //  MD Bani

În 2021, vitezele vântului au fost mai reduse decât de obicei în Europa, astfel turbinele de la nivelul blocului au generat mai puţină electricitate, ceea ce a înrăutăţit criza ce a impulsionat preţurile energiei la maxime record în condiţiile în care companiile de utilităţi au fost nevoite să cumpere mai mult cărbune şi mai multe gaze naturale mai costisitoare, scrie Reuters.

Situaţia ilustrează provocarea pe care o are în faţă Uniunea Europeană în eforturile sale de a da un impuls energiei regenerabile şi a-şi atinge ţintele de climat: preţurile energiei pot urca puternic atunci când vântul nu mai bate. În acest context, sunt necesare modalităţi de stocare a unei părţi din energia în exces obţinută când vântul bate cu putere, scrie ZF.

„Dacă am fi avut vânturi puternice sau doar rezonabile în această perioadă, nu am fi avut astfel de creşteri dramatice de preţuri“, arată Rory McCarthy, analist la Wood Mackenzie.

Cei mai mari producători de energie eoliană din Europa, Marea Britanie, Germania şi Danemarca, au valorificat doar 14% din capacitatea instalată în trimestrul trei, când preţurile gazelor au atins maxime record, comparativ cu o medie de 20-26% înregistrată în anii anterior, relevă datele Refinitiv.

În Germania, cea mai mare economie europeană cu cea mai ridicată capacitate de energie eoliană de pe continent, producţia combinată a parcurilor eoliene a scăzut cu aproximativ 16% în acest an, potrivit lui Bruno Burger, analist în cadrul Fraunhofer Institute din Germania.

Atât Comisia Europeană, cât şi Agenţia Internaţională pentru Energie spun că actualele preţuri record la energie nu ar trebui să încetinească eforturile de atingere a ţintelor de climat prin reorientarea dinspre combustibili fosili. Guvernele ar trebui să ajute la creşterea capacităţii surselor de energie regenerabilă. Unii cred însă că Europa renunţă la combustibilii fosili mult prea rapid.

Nu există nimic care să sugereze că schimbările climatice în sine joacă un rol în scăderea vitezei vântului, susţin companiile din sector.

Mai multe regenerabile vor face preţurile mai volatile pe termen scurt, până la mediu, în condiţiile în care vremea dictează în mare parte preţurile. Însă traderii spun că piaţa poate face faţă volatilităţii crescute, iar creşterile puternice de preţuri încurajează investitorii să finanţeze soluţii de backup.

Potrivit experţilor, criza energiei din Europa arată cum ţările se vor confrunta cu „probleme în creştere“ legate de trecerea la surse regenerabile de energie, iar situaţia de aici ar putea servi drept avertisment Americii, scrie Newsweek.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.