Afacerea din România care ajută companiile să uite de hârtie. Care este investiția

Felix Blaga și Paul Harfaș, doi prieteni din facultate au lansat un start-up inovator în România. Este vorba despre Octavic, un start-up fondat în Oradea care ajută fabricile din țara vecină să-și eficientizeze producția în sistem digital, nu cu pixul și hârtia cum încă se face în multe din companii.

„Ne-a venit ideea, practic, în 2013, când derulam un proiect pentru o companie care voia să știe cât durează să producă o anumită piesă. De aici am ajuns până la construirea unui sistem care livrează în timp real peste 50 de informații vitale procesului de producție, de la cele privind gradul de încărcare al utilajelor, până la durata de viață a componentelor și cauzele rebuturilor, totul pentru ca managerul de producție să poată `pilota` fabrica în mod inteligent, reducând astfel costurile si folosind la maxim capacitatea de producție pe care o are la dispoziție”, a declarat pentru wall-street.ro, Paul Harfas, cofondator Octavic.

Până să apară Octavic, inițial, cei doi antreprenori „s-au jucat” cu mai multe produse pe care le-au creat, de la proteze dentare digitale și până la softuri pentru mentenanța predictivă pentru vapoare. S-au oprit însă la ideea unui produs care să automatizeze managementul producției, fiind o idee mai rapid validată de piață, comparativ cu celelalte. Așa au ajuns azi să implementeze soluții care să ajute companiile și antreprenorii să-și eficientizeze producția.

„Era o nevoie prea puțin acoperită, nu existau soluții viabile pentru îmbunătățirea proceselor din fabrici. E adevărat că, în ce privește dezvoltarea produsului, ne-a ajutat mult și fascinația pentru partea de producție, dar și istoricul personal și profesional al fiecăruia. Amândoi am fost în fabrici de la vârste fragede, părinții noștri lucrând în domeniu și am avut șansa să observăm interiorul unei fabrici, felul în care se desfășoară un proces de producție, ce probleme se întâmpină și cum se caută soluții”, a declarat Paul Harfas, cofondator Octavic.

Din ușă în ușă, până la primul client

Paul și Felix s-au plimbat efectiv cu o foaie A4 în mână, cu produsul patentat de ei și au bătut la 20 de porți de fabrici până când, un producător din Oradea a avut curajul să testeze produsul lor, denumit „PET – Production Efficiency Tracker”.

Prototipul PET a fost conturat în 2015 și implementat în 2016, iar cinci ani mai târziu, produsul e utilizat de cele mai mari branduri din industria pharma și automotive din România, Danemarca, Ungaria și Italia.

„Tot în 2016 am înființat start-up-ul Octavic. Numele e o metaforă din muzică, unde să crești cu o octavă înseamnă să dublezi, și ne inspiră să țintim acest tip de dezvoltare “octavică”. PET e un produs original Octavic, dezvoltat de noi în contextual parteneriatelor încheiate cu universități din străinătate, care aduce features unice în piața de industry 4.0, adică cea a fabricilor inteligente și care e suficient de flexibil să se plieze pe orice tip de producție din orice industrie, indiferent de nivelul provocărilor întâlnite în proces”, a mai precizat Paul Harfas.

Sistemul a fost dezvoltat în Oradea, cu un angajat și cu o investiție de 250.000 de euro în calculatoare și personal. Investiția a fost recuperată în doi ani, iar pentru a accelera cererea, Octavic plănuiește ca în viitorul apropiat să atragă o finanțare de tip VC de 800.000 de euro. În prezent, Octavic funcționează cu opt angajați: trei persoane pe partea de dezvoltare produs, două persoane în vânzări, o persoana în marketing și alte două pe partea de customer service.

Companiile care apelează la produsul dezvoltat de Octavic sunt în principal din industria pharma, unde sistemul PET este folosit azi în fabricile de medicamente Zentiva, Gedeon Richter și LaborMed.

Cum automatizezi industriile rămase în urmă?

Paul Harfas a explicat cum funcționează concret PET – Production Efficiency Tracker. Produsul dezvoltat de compania sa e structurat pe patru paliere de acțiune:

Real-Time – care însumează tot ce vine în sprijinul transparenței în fabrică prin management vizual și alertare. Aici intră eliminarea timpilor de așteptare neproductivi pe fluxul de producție, reducerea timpilor de reacție și digitalizarea rapoartelor de producție

BigData / Analytics – aici e vorba despre KPI relevanți pentru fiecare departament, care să susțină acțiunile de îmbunătățire a proceselor, metrici, de la cei mai generali, cum ar fi producție, defecte, eficiența utilajelor, până la analize în detaliu a timpilor de reacție și rezolvare, a schimbărilor de produs sau a reconfigurărilor de linie.

Smart Production Scheduling – reprezintă un instrument de planificare menit să scoată echipa de planneri din faza Excel, să elimine eroarea umană și să scurteze timpul de reacție la schimbări de cerere sau replanificări pentru îmbunătățirea lead-time-ului și adaptarea permanentă la perturbațiile din producție. Face asta automat, folosind date din alte sisteme IT ale fabricii, dar și din palierele 1 și 2 ale sistemului Octavic.

AI / MachineLearning – este atunci „când introducem în sistem elemente specifice Deep AI, cu scopul de a veni în ajutorul omului în procesul de analiză și de a închide bucla de reacție de la monitorizarea datelor proceselor, la vizibilitate, informație și îmbunătățire proces”, spune Paul.

#automatizare #start-up #antreprenori #Investiții #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.