Populația Croației, îndemnată să renunțe la economiile „din ciorap”. Ce legătură are cu aderarea la UE

05 Ian. 2022, 17:02
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Ian. 2022, 17:02 // Actual //  MD Bani

Banca Centrală a Croaţiei a îndemnat populaţia să înceapă să scoată bancnotele de kuna (moneda națională a Croației) de la saltea sau de la ciorap şi să le ducă la bancă, în ideea de a facilita adoptarea monedei euro, care ar urma să aibă loc în luna ianuarie 2023, transmite Bloomberg.

Cea mai nouă ţară membră a Uniunii Europene se aşteaptă să obţină în luna iulie a acestui an o decizie finală din partea statelor din zona euro cu privire la data la care va putea adera la moneda unică, scrie Agerpres.

„Cetăţenii care păstrează acasă mari sume de kuna, fie sub formă de economii „la ciorap” fie sub formă de numerar pentru nevoile de tranzacţii, se pot pregăti pentru trecerea la euro prin reducerea numerarului pe care îl păstrează, fie prin depozitarea la bancă sau prin cheltuirea treptată. În acest fel vor simplifica procesul de conversie pentru ei”, a subliniat Banca Naţională a Croaţiei.

La fel ca şi vecinii lor din fostele ţări comuniste, croaţii păstrează banii în casă din cauza neîncrederii în stat sau în bănci. Cunoscute popular sub denumirea de „economii la ciorap”, aceste puşculiţe au fost foarte populare în perioadele de inflaţie ridicată sau turbulenţe politice pe care Croaţia le-a cunoscut în anii 1990.

Banca Naţională a Croaţiei nu are estimări cu privire la cât de multe din cele 36 de miliarde de kuna (5,4 miliarde de dolari) aflate în prezent în circulaţie sunt depozitate în afara băncilor.

Ambele monede vor fi acceptate ca mijloc legal de plată timp de doi ani de la data la care se va face trecerea la euro, iar populaţia va putea schimba vechile kuna la bănci pe parcursul anului 2023 şi ulterior la banca centrală.

Se estimează că în perioada 2022-2024 costul total al trecerii la euro al Croaţiei pentru Banca Naţională se va ridica la 916 milioane de kuna (138 milioane de dolari). La rândul lor, băncile comerciale au estimat că această conversie ar putea să le coste un miliard de kuna pe an sub formă de comisioane de schimb, însă aderarea la euro va conduce la reducerea riscurilor valutare şi îmbunătăţirea stabilităţii.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

Realitatea Live

23 Iul. 2025, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice.  În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA