În ultimele două luni, Maia Sandu și angajații Președinției au cheltuit 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu

06 Ian. 2022, 17:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Ian. 2022, 17:30 // Actual //  MD Bani

Aparatul președintei țării, Maia Sandu, a cheltuit în ultimele două luni ale anului trecut 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu. Datele au fost prezentate de către Administrația Prezidențială în raportul privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului președintei Republicii Moldova în trimestrul IV, scrie Realitatea.md.

Potrivit notei informative, în aceste două luni, Președinția a avut trei deplasări de serviciu.

Prima deplasare a fost în Franța, unde Maia Sandu a participat la Forumul Păcii, în perioada 11-13 noiembrie. Șefa statului a fost însoțită de secretara generală a Aparatului Prezidențial Cristina Gherasimov. În această deplasare, Președinția a cheltuit 26, 8 mii de lei, diurnă – 4 300 de lei, cazare – 9 300 de lei și bilete pentru avion – 13 200 de lei.

Următoarea deplasare a fost la București, în cadrul unei vizite oficiale de lucru, la care a mers Maia Sandu, Cristina Gherasimov, Sorina Ștefîrță – consiliera pe comunicare publică, purtătoare de cuvânt a președintei țării și Alexandru Vdovicenco –  specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului președintei Republicii Moldova.

Cei patru membri ai delegației prezidențiale au cheltuit pentru această deplasare 4 500 de lei, bani alocați doar pentru diurnă.

Ultima deplasare în străinătate a Maiei Sandu în anul 2021 a fost în Belgia, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic, la Bruxelles. Președinta a fost însoțită de Cristina Gherasimov, iar împreună au cheltuit 8 200 de lei, bani alocați pentru diurnă – 3 mii de lei și bilete la avion – 5 200 de lei.

06 Mai 2026, 16:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2026, 16:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!