În ultimele două luni, Maia Sandu și angajații Președinției au cheltuit 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu

Aparatul președintei țării, Maia Sandu, a cheltuit în ultimele două luni ale anului trecut 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu. Datele au fost prezentate de către Administrația Prezidențială în raportul privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului președintei Republicii Moldova în trimestrul IV, scrie Realitatea.md.

Potrivit notei informative, în aceste două luni, Președinția a avut trei deplasări de serviciu.

Prima deplasare a fost în Franța, unde Maia Sandu a participat la Forumul Păcii, în perioada 11-13 noiembrie. Șefa statului a fost însoțită de secretara generală a Aparatului Prezidențial Cristina Gherasimov. În această deplasare, Președinția a cheltuit 26, 8 mii de lei, diurnă – 4 300 de lei, cazare – 9 300 de lei și bilete pentru avion – 13 200 de lei.

Următoarea deplasare a fost la București, în cadrul unei vizite oficiale de lucru, la care a mers Maia Sandu, Cristina Gherasimov, Sorina Ștefîrță – consiliera pe comunicare publică, purtătoare de cuvânt a președintei țării și Alexandru Vdovicenco – specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului președintei Republicii Moldova.

Cei patru membri ai delegației prezidențiale au cheltuit pentru această deplasare 4 500 de lei, bani alocați doar pentru diurnă.

Ultima deplasare în străinătate a Maiei Sandu în anul 2021 a fost în Belgia, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic, la Bruxelles. Președinta a fost însoțită de Cristina Gherasimov, iar împreună au cheltuit 8 200 de lei, bani alocați pentru diurnă – 3 mii de lei și bilete la avion – 5 200 de lei.

#deplasari de serviciu #bani #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.