Moldova este precum un bolnav aflat la terapie intensivă care este tratat cu algocalmin. Avans de 3,9% al economiei

Economia Moldovei este de așteptat să crească cu 3,9% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, majorându-și prognoza a cu 0,2 puncte procentuale.

Banca Mondială consideră că economia Moldovei va crește cu 6,8% în 2021, comparativ cu o prognoză de 3,8% făcută anterior, se arată în raportul privind perspectivele economice globale.

În 2023, produsul intern brut (PIB) al Moldovei este de așteptat să crească cu 4,4%.

Economia subregională a Europei de Est, care include Moldova, Belarus și Ucraina, este proiectată a fi cea mai slabă dintre subregiunile Europa și Asia Centrală (ECA), creșterea acesteia diminuându-se la 1,4% în 2022 de la 3,1% în 2021.

Perspectivele slabe, în special pentru investițiile private, reflectă tensiunile geopolitice din Ucraina și impactul sancțiunilor economice asupra economiei Belarusului, care se preconizează că se va contracta în 2022, a menționat Banca Mondială.

„Presupunând că tensiunile geopolitice nu vor escalada în continuare, îmbunătățirea cererii interne ar trebui să contribuie la creșterea producției în Europa de Est la 3,2% în 2023. Perspectivele de creștere pe termen mai lung sunt limitate de un impuls lent al reformelor, care a împiedicat concurența și dezvoltarea sectorului privat”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

În anul 2020, economia Republicii Moldova a fost marcată de suprapunerea a două crize majore – pandemia COVID-19 și seceta – , cauzând pentru R. Moldova cea mai severă recesiune din ultimii 20 de ani. Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2020 s-a comprimat cu circa 6,5%, cauzată de repercusiunile coronacrizei și compromiterii producției agricole pe fundalul secetei.

#previziuni #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.